Șefa DNA Iași, un million de euro în declarația de avere | Cristina Chiriac candidează la șefia Parchetului General | FOTO

Candidatura șefei Serviciului Teritorial al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Iași, procurorul Cristina Chiriac, la funcția de procuror general al României vine însoțită de un detaliu care atrage atenția în declarațiile de avere depuse de către aceasta în ultimii doi ani: apariția unui cont de peste un milion de euro într-un interval de raportare de un an. Cel mai probabil, soții Chiriac banii sunt salarii restante primite în urma proceselor cu statul.

Compararea celor două declarații consecutive arată că structura proprietăților și a creditelor a rămas în mare parte aceeași, însă economiile declarate cresc semnificativ, fără ca documentele să menționeze vreo vânzare de bunuri în perioada analizată.

Astfel, declarația de avere completată în mai 2024, aferentă anului fiscal anterior, consemnează un cont la Banca Transilvania cu un sold de 1.000.270 de euro. În documentul depus cu un an înainte, în mai 2023, un astfel de cont nu apare. Existau și atunci conturi și fonduri de investiții în lei și valută, dar la valori mult mai mici și fragmentate în mai multe depozite, fără o sumă de ordinul milionului de euro.

Declarațiile de avere sunt acte publice și nu obligă titularul să explice proveniența banilor, ci doar să îi declare, însă diferența dintre cele două documente este suficient de mare încât să devină un subiect de interes public, mai ales în contextul candidaturii pentru una dintre cele mai importante funcții, aceea de procuror general.

În ultima declarație, rubrica privind bunurile înstrăinate în ultimele 12 luni este necompletată. Cu alte cuvinte, în documente nu este raportată o vânzare de teren sau imobil care să explice oficial apariția unei sume de peste un milion de euro în perioada analizată. Portofoliul de proprietăți rămâne practic identic între cele două raportări: un apartament în Iași cumpărat în 2016, deținut în coproprietate, și mai multe terenuri agricole și intravilane în județul Vaslui, în special în comunele Zapodeni și Muntenii de Jos, majoritatea dobândite prin moștenire și împărțite în cote între mai mulți membri ai familiei.

Pe partea de venituri, declarația din 2024 arată că procurorul a încasat 304.000 de lei din salariu și diferențe salariale la DNA, la care se adaugă 11.000 de lei diferențe salariale provenite din hotărâri judecătorești. În documentul din 2023, veniturile din aceleași surse erau de 263.000 de lei, ceea ce indică o creștere, explicată în declarație prin plata unor diferențe salariale. Soțul acesteia, judecător la Curtea de Apel Iași, a declarat în 2024 venituri de 287.000 de lei, în scădere față de peste 455.000 de lei în anul anterior, când au fost incluse și diferențe salariale mai mari. Chiar și cumulate, veniturile anuale ale familiei rămân însă mult sub nivelul economiilor totale declarate în 2024.

Declarația depusă în 2024 aduce și alte noutăți: sunt menționate bijuterii și ceasuri estimate la 6.500 de euro, bunuri care nu figurau în documentul anterior, precum și o reașezare a economiilor în conturi în lei, euro și dolari. În rest, fondurile de investiții și pensiile private arată creșteri moderate, specifice acumulării în timp. Creditele declarate rămân aceleași în ambele documente: un împrumut de 100.000 de lei contractat în 2021 și unul de 400.500 de lei contractat în 2016, ambele la Banca Transilvania.

Din punct de vedere patrimonial, familia formată din procurorul-șef DNA Iași și judecătorul de la Curtea de Apel Iași deținea un apartament în municipiul Iași, mai multe terenuri agricole și intravilane în județul Vaslui, cote din locuințe dobândite prin moștenire, două autoturisme – un Volkswagen Golf din 2006 și un Hyundai Tucson din 2016 – precum și conturi bancare și fonduri de investiții în lei și valută. Majoritatea bunurilor imobile provin din moșteniri și sunt împărțite în cote între mai mulți membri ai familiei, potrivit documentelor depuse.

Apariția contului de peste un milion de euro într-un interval de raportare de un an, fără o tranzacție imobiliară declarată în aceeași perioadă, rămâne principala diferență dintre cele două declarații de avere. Reamintim că legea nu obligă titularul să detalieze proveniența sumelor, însă dimensiunea diferenței devine relevantă în contextul candidaturii la funcția de procuror general al României, poziție care implică un grad ridicat de transparență și interes public.

Redacția a solicitat un punct de vedere procurorului Cristina Chiriac cu privire la evoluția patrimoniului și la suma declarată în conturi. Procurorul are telefonul închis iar până la momentul publicării, nu a fost transmis un răspuns.

Cristina Chiriac a debutat în magistratură la Parchetul Judecătoriei Bârlad, în anul 2011. După trei ani, s-a transferat la Parchetul Judecătoriei Vaslui apoi în 2015 a fost detaşată la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Vaslui. În același an, s-a transferat ca procuror în DNA Iaşi, unde ulterior a devenit șefa serviciului.

Procurorul Cristina Chiriac este cea care a instrumentat dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, fiind prezentă la prinderea în flagrant a acestuia cu geanta cu 1,25 milioane de lei în portbagaj.

(Anton Farcaș)