Unde a dispărut Onofraș? Iată traseele condamnaților ieșeni: Maftei ar fi ajuns până în Dubai
Dispariția fostului primar al Iașului, Ionel Onofraș, condamnat definitiv la 19 ani și 4 luni de închisoare pentru viol și agresiune sexuală asupra unor minore, readuce în prim-plan o problemă veche: cum reușesc unii inculpați ieșeni să dispară înainte de a ajunge după gratii. ”Depinde mult direcția pe unde vrei să scapi: spre vest, dacă ești prins, te trimit în țară. Dacă fugi spre est, trebuie să treci prin Transnistria, îți trebuie bani. Prin Sculeni, controalele nu sunt așa de mari, după ce treci de vamă sunt multe drumulețe pe care să apuci, nu sunt polițiști. Pe la Albița este mai riscant, sunt controale dese iar drumul principal duce spre Chișinău și sunt patrule de poliție”, ne-a spus un polițist de frontieră.
Cunoscut drept „Bebe”, Onofraș se afla sub control judiciar în momentul pronunțării sentinței. Asta înseamnă că era obligat să se prezinte periodic la poliție pentru a semna, obligație pe care, potrivit surselor, o respectase. Cu toate acestea, după decizia definitivă pronunțată de Curtea de Apel Iași, fostul edil nu a mai fost găsit la domiciliul său din zona Grădina Botanică. Autoritățile au emis mandat de urmărire, existând suspiciuni că acesta a părăsit țara.
Surse judiciare susțin că plecarea nu a fost una spontană, ci pregătită din timp, chiar în perioada în care Onofraș se afla sub control judiciar. Practic, în momentul în care condamnarea a devenit definitivă, cel mai probabil acesta nu mai era în țară. Curios, autoritățile suspectează că a fugit în vest, cel mai probabil spre Italia, dar nimic nu este exclus, mai ales că autoritățile nu știau nimic despre el, aseară.
Cazul nu este singular la Iași. Mai mulți condamnați au reușit, în ultimii ani, să scape de executarea pedepsei folosind rute și strategii diferite.
De exemplu, tot spre vest a ales să fugă și Rareș Andrei Berihoi, condamnat la 5 ani de închisoare pentru ucidere din culpă. Acesta a fost inculpat după accidentul din noaptea de 26 spre 27 septembrie 2021, când, conducând un Audi A8 cu aproape 150 km/h, l-a lovit mortal pe Pavel Bârzu pe o trecere de pietoni de pe Bulevardul Independenței. După ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins căile extraordinare de atac, condamnarea a rămas definitivă, însă rămâne întrebarea dacă statul român va reuși să-l aducă în țară din Italia sau dacă procedura de extrădare va întâmpina dificultăți.
Fuga spre est a fost preferată de afaceristul Cristian Maftei, în urmă cu peste zece ani. Maftei, finul de cununie al lui Crin Antonescu fusese condamnat în 2014 la șase ani de închisoare în dosarul „Mită la prefect”, după un proces care a durat șapte ani. Maftei ar fi părăsit România prin vama Sculeni, via Transnistria. A ajuns ulterior în Brazilia, iar în prezent, potrivit informații, s-ar afla în Dubai de vreo câțiva ani buni. În același dosar au fost condamnați și fostul prefect Radu Prisăcaru, fostul șef al Agenției Domeniilor Statului, Flavius Ioniță, și avocatul Toni Baltag, aceștia executându-și pedepsele.
Potrivit anchetatorilor, în dosarul „Mită la prefect”, inculpații ar fi solicitat de la Dorin și Norina Forna un teren de trei hectare dintr-o suprafață de 16 hectare pe care cei doi încercau să o retrocedeze, iar Maftei urma să intermedieze tranzacția. Denunțul familiei Forna a dus la destructurarea schemei.
Revenind la cazul Onofraș, gravitatea faptelor pentru care a fost condamnat amplifică presiunea publică asupra autorităților. Ancheta a început în 2022, după ce mai multe minore au reclamat că au fost abuzate în timpul unor ședințe foto organizate de acesta. Procurorii au stabilit că victimele erau atrase sub pretextul unor activități de fotografie, iar situațiile degenerau în acte de natură sexuală.
În timpul perchezițiilor, anchetatorii au analizat inclusiv fotografii realizate de Onofraș, publicate pe rețelele sociale, în care apăreau tinere în ipostaze vulnerabile. Acestea au fost corelate cu declarațiile victimelor și incluse în dosar. Prima sentință a fost pronunțată în august 2025, iar ulterior Curtea de Apel Iași a menținut pedeapsa de 19 ani și 4 luni de închisoare.
Ionel Onofraș nu este la primul contact dur cu legea. Acesta a mai fost condamnat într-un dosar de fraudă și a ieșit din închisoare în 2018, beneficiind de recursul compensatoriu. În acel caz, procurorii au arătat că, „în perioada martie – iunie 2009, inculpații […] au indus în eroare mai multe societăți de leasing […] cu privire la existența fizică a utilajelor”, într-un mecanism de fraudare bazat pe bunuri inexistente.
În paralel, fostul primar și-a reorganizat și situația patrimonială. Vila din zona Grădina Botanică, cu o suprafață de peste 1.500 de metri pătrați și amplasată pe un teren de aproximativ 11.000 de metri pătrați, a fost trecută pe numele fiului său, cei doi soți păstrând drept de uzufruct viager.
Dispariția lui Onofraș scoate din nou în evidență un tipar: inculpați aflați sub control judiciar, care respectă formal obligațiile, dar care, în realitate, își pregătesc plecarea din țară înainte de condamnarea definitivă. În lipsa unor măsuri mai restrictive, precum arestul preventiv, astfel de situații continuă să apară.
Autoritățile încearcă acum să stabilească traseul urmat de fostul primar și să îl localizeze. Întrebarea rămâne însă aceeași în toate aceste cazuri: cât de eficient este controlul judiciar și de ce, în anumite situații, nu reușește să împiedice fuga unor persoane condamnate?
Andrei Dîscă
Comentarii
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp
