Războiul spitalelor la Iași. Cine a ratat finanțarea Institutului Inimii de la Miroslava? Documentele arată o decizie a guvernului PNL–PSD

Costel Alexe acuză PSD și Ministerul Sănătății că au blocat proiectul, iar Bogdan Cojocaru îi reproșează șefului Consiliului Județean Iași șase ani fără rezultate. Dincolo de atacurile politice, actele oficiale arată că viitorul Institut Regional de Medicină Cardiovasculară a fost eligibil, a primit 61 de puncte și a ocupat locul al doilea pe lista de rezervă. Penalizarea de 15 puncte aplicată Iașului pentru că județul avea deja în pregătire Spitalul Regional de Urgență a fost decisivă. Regula nu a fost însă hotărâtă de un singur partid, ci a fost cuprinsă într-o hotărâre adoptată de Guvernul Nicolae Ciucă și contrasemnată inclusiv de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
O conferință de presă organizată la Consiliul Județean Iași s-a transformat într-un schimb de acuzații extrem de dur între președintele instituției, Costel Alexe, și liderul PSD Iași, deputatul Bogdan Cojocaru. În centrul disputei se află una dintre cele mai importante investiții medicale promise Moldovei: noul Institut Regional de Medicină Cardiovasculară, proiectat la Miroslava pentru a înlocui spațiile insuficiente în care funcționează actualul institut din Copou.
Costel Alexe susține că proiectul a fost sacrificat politic de conducerea social-democrată a Ministerului Sănătății. Bogdan Cojocaru răspunde că liberalul încearcă să transfere vina după șase ani în care administrația județeană nu a reușit să ducă investiția în șantier. Documentele oficiale consultate arată însă o responsabilitate mai largă decât cea prezentată de fiecare dintre cele două tabere.
Ce arată documentele: proiect eligibil, dar numai 61 de puncte
Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară de la Iași nu a fost respins ca neeligibil. În prima etapă a evaluării PNRR, proiectul depus de Județul Iași a fost declarat eligibil. Valoarea totală menționată în documentele acestei etape era de aproximativ 299,1 milioane de euro, fără TVA, iar finanțarea solicitată prin PNRR reprezenta 60% din această sumă, circa 179,45 milioane de euro.
La evaluarea finală, proiectul a obținut 61 de puncte și a fost plasat pe locul al doilea al listei de rezervă. Ultimul proiect intrat pe lista investițiilor aprobate a avut 64 de puncte. Așadar, Institutul Inimii de la Iași a rămas la numai trei puncte sub pragul rezultat din clasament.
Diferența decisivă a venit din grila de punctaj aprobată în 2022. Județele Iași, Cluj și Dolj au fost penalizate automat cu 15 puncte deoarece în fiecare dintre ele se afla deja în dezvoltare câte un spital regional de urgență. În cazul Iașului, dacă această depunctare nu ar fi existat, proiectul ar fi avut, matematic, 76 de puncte, cu mult peste cele 64 ale ultimului obiectiv finanțat, presupunând că toate celelalte criterii ar fi rămas neschimbate.
Aceasta este baza factuală a acuzației formulate de Costel Alexe. Tot actele oficiale arată însă și partea pe care discursul său politic o ocolește: criteriile de selecție, inclusiv penalizarea de 15 puncte, au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1237 din 12 octombrie 2022. Documentul a fost semnat de premierul liberal Nicolae Ciucă și contrasemnat de ministrul Sănătății, social-democratul Alexandru Rafila, alături de reprezentanții celorlalte ministere implicate. Prin urmare, regula care a coborât proiectul ieșean sub linia finanțării a fost o decizie a Guvernului de coaliție, nu un act unilateral al evaluatorului sau al unui singur partid.
Alexe: „PNRR înseamnă spitale și pacienți, nu doar miliarde de euro”
Președintele Consiliului Județean a deschis atacul afirmând că bilanțul PNRR trebuie măsurat prin spitalele care au fost efectiv construite și prin pacienții care ar fi trebuit să beneficieze de ele.
„PNRR nu înseamnă doar sute de milioane sau miliarde de euro care au ajuns ori care trebuie să ajungă și să fie accesate în România. Atunci când vine vorba despre sănătate, cred că trebuie să vorbim despre spitalele care trebuiau construite, despre pacienții care trebuiau sau vor trebui tratați în spitalele din România și, mai ales, despre cum reușește Guvernul, prin Ministerul Sănătății, să reducă aceste inechități”, a declarat Costel Alexe.
Liberalul și-a radicalizat apoi discursul și a folosit una dintre cele mai dure formule lansate în ultimii ani în confruntarea politică locală.
„Trebuie să recunoaștem, și îmi asum acest lucru, că Partidul Social Democrat este cancerul sănătății și al societății românești. Scuzați-mi metafora, dar cred cu tărie că toți cei care ajungem să fim tratați în spitalele din țară sau ar trebui să fim tratați și nu avem infrastructură trebuie să ne gândim la PSD ca la partidul care, în ultimii cel puțin cinci ani, a păstorit Ministerul Sănătății”, a spus președintele CJ Iași.
Alexe a afirmat că Ministerul Sănătății a pornit în 2022 de la o listă de 48 de proiecte, dintre care urmau să fie alese investițiile finanțate prin PNRR. Datele oficiale ale apelului indicau ca obiectiv finanțarea parțială a cel puțin 25 de unități spitalicești noi, iar lista aprobată în urma evaluării a cuprins 27 de obiective. Bugetul anunțat pentru infrastructura spitalicească nouă și echipamente era de aproximativ 1,724 miliarde de euro, fără TVA. Cifrele diferă, așadar, de cele invocate în discursul politic al lui Alexe, care a vorbit despre 24 de spitale și 2,8 miliarde de euro.
Proiectul avea studiu de fezabilitate și autorizație de construire
Argumentul central al șefului CJ este gradul avansat de pregătire a investiției. Consiliul Județean Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare, Primăria Miroslava și Ministerul Sănătății încheiaseră un parteneriat pentru noua unitate. Studiul de fezabilitate a fost recepționat în martie 2022, iar autorizația de construire a fost emisă în septembrie același an.
„Institutul de Boli Cardiovasculare din Copou funcționează într-un spațiu impropriu. Era datoria Ministerului Sănătății încă de la început. Consiliul Județean a făcut parteneriat cu institutul, Primăria Miroslava și ministerul. Studiul de fezabilitate a fost recepționat în martie 2022, iar în septembrie 2022 s-a semnat autorizația de construire”, a susținut Costel Alexe.
În forma prezentată public la acel moment, investiția de la Brătuleni, pe un teren de aproximativ 12 hectare pus la dispoziție la Miroslava, prevedea un spital cu aproximativ 500 de paturi și 19 săli de operație. Proiectul urma să deservească nu doar județul Iași, ci întreaga regiune a Moldovei.
Necesitatea unei clădiri noi este greu de contestat. Actualul Institut de Boli Cardiovasculare are 130 de paturi și funcționează în mai multe niveluri ale unor clădiri vechi din Copou, fără spațiul necesar extinderii. Potrivit datelor publicate de institut, unitatea deservește pacienți din opt județe, o zonă care însumează aproximativ o treime din populația României, iar listele de așteptare sunt în creștere.
Acuzații directe la adresa lui Rogobete și Rafila
Costel Alexe l-a indicat drept responsabil pentru evaluare pe Alexandru Rogobete, implicat atunci, ca secretar de stat în Ministerul Sănătății, în coordonarea investițiilor PNRR. Liberalul a susținut că lista ar fi fost construită politic și că proiectul Iașului a fost depunctat intenționat.
„Evaluarea spitalelor a fost făcută de Alexandru Rogobete, acest impostor, care a făcut lista din pix, după bunul plac al PSD, depunctând Iașul cu 15 puncte pentru că Iașul ar avea Spitalul Regional de Urgență. A fost o listă politică. Sunt convins că, dacă lucrurile mergeau firesc din 2022 până astăzi, ieri am fi tăiat panglica. Din păcate, sănătatea este politizată acut la București. Rafila a candidat la Iași, după care și-a luat tălpășița și a plecat la București, iar noi am rămas fără spitale. Singurul vinovat pentru infrastructura medicală din România este Ministerul Sănătății”, a declarat Alexe.
Afirmația potrivit căreia Rogobete ar fi decis singur depunctarea nu este susținută de mecanismul formal al selecției. Evaluatorii au aplicat o grilă în care scăderea celor 15 puncte pentru Iași era deja înscrisă prin hotărâre de Guvern. Ministerul Sănătății a administrat apelul și evaluarea, dar regula fusese aprobată în ședința Cabinetului Ciucă.
Cojocaru: „Alexe încearcă să ascundă șase ani fără rezultate”
Replica liderului PSD Iași a venit imediat. Bogdan Cojocaru a calificat atacul drept o încercare a președintelui CJ de a transfera întreaga răspundere către adversarii politici și a mutat discuția spre bilanțul administrației județene.
„Un nou moment penibil oferit de penelistul Alexe. Nu îmi vine să cred câtă ipocrizie încape într-un singur om, el fiind cel care, de șase ani, ne face de rușine, fiind acuzat de procurorii anticorupție că ar fi cerut tablă drept mită. Alexe s-a obișnuit cu lenea. Doarme de șase ani la conducerea celui mai mare județ al țării și, din când în când, se trezește și își dă seama că nimic din ceea ce a promis în urmă cu șase ani nu se întâmplă în acest județ”, a declarat deputatul PSD.
Cojocaru a legat eșecul Institutului Inimii de celelalte promisiuni neîndeplinite ale conducerii CJ și a invocat perioada în care PNL a dat mai mulți prim-miniștri.
„Nu putem vorbi despre parcuri industriale, nu există dezvoltare economică și nu există drumuri modernizate. Dimpotrivă, circulăm în continuare pe drumuri județene de pământ sau pietruite. I-aș aduce aminte domnului Alexe că, din 2019 și până acum, a avut patru premieri: domnul Orban, domnul Cîțu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan. Toți acești premieri nu au făcut nimic, împreună cu domnul Alexe, pentru ieșeni. Puteau să finanțeze inclusiv acest institut, de care avem foarte mare nevoie. Nu au făcut acest lucru, însă în continuare se caută vinovați”, a susținut liderul PSD Iași.
„Iașul are nevoie de un Institut al Inimii, dar incompetența penelistului de la Consiliul Județean nu are limite, iar ieșenii știu cel mai bine acest lucru. Îi recomand domnului Alexe să se uite în propria ogradă. În loc să facă treabă pentru ieșeni, penelistul Alexe s-a îmbogățit personal sau familia sa s-a îmbogățit, conform datelor din presa locală și națională”, a mai afirmat Bogdan Cojocaru. Ultima acuzație îi aparține deputatului PSD și nu a fost însoțită, în această declarație, de documente care să o probeze.
Referirea la presupusa „tablă drept mită” vizează dosarul în care Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată pe Costel Alexe, în iunie 2022, pentru luare de mită și instigare la delapidare. Procurorii au susținut că ar fi fost pretinse produse din tablă în valoare de aproape 100.000 de lei. Trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare, iar Costel Alexe beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
PNRR a fost pierdut. Proiectul este acum analizat pentru un parteneriat public-privat
La patru ani de la evaluarea care a trimis investiția pe lista de rezervă, Institutul Inimii nu are încă un contract de finanțare care să permită începerea lucrărilor. În mai 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au anunțat includerea proiectului ieșean într-un portofoliu de investiții mature analizate pentru realizare prin parteneriat public-privat.
Anunțul deschide o rută alternativă, dar nu înseamnă că finanțarea construcției este deja asigurată. Modelul financiar, costurile, calendarul și atribuirea unui eventual contract trebuie încă pregătite și aprobate. Între timp, fereastra de finanțare din PNRR, care impunea finalizarea investițiilor până la 30 iunie 2026, s-a închis pentru proiectul de la Miroslava.
Cine a ratat, de fapt, finanțarea?
Răspunsul oferit de documente este mai puțin convenabil politic decât acuzațiile celor două tabere. Proiectul Iașului era eligibil și suficient de matur pentru a intra în evaluare, dar a pierdut 15 puncte în baza unei reguli care a favorizat distribuirea investițiilor către județe fără spitale regionale deja în dezvoltare. Fără acea penalizare, Institutul Inimii ar fi trecut confortabil peste punctajul ultimului proiect aprobat.
Ministerul Sănătății, condus atunci de Alexandru Rafila, a gestionat selecția și a susținut criteriile. Dar penalizarea nu a fost opera unui singur evaluator și nici exclusiv a PSD: ea a fost adoptată de întregul Guvern Nicolae Ciucă, condus de PNL și sprijinit de coaliția din care făceau parte PNL și PSD. După ratarea PNRR, nici administrația județeană condusă de Costel Alexe, nici reprezentanții social-democrați cu influență guvernamentală nu au reușit să aducă, timp de mai mulți ani, un contract alternativ de finanțare și să deschidă șantierul.
În concluzie, finanțarea nu a fost ratată de un singur om și nici de un singur partid. A fost rezultatul unei grile asumate la nivelul Guvernului PNL–PSD, al unei selecții administrate de Ministerul Sănătății și al incapacității ulterioare a întregii clase politice ieșene de a transforma un proiect eligibil și autorizat într-o investiție finanțată. În timp ce Alexe și Cojocaru își împart vina în conferințe și declarații, pacienții din Moldova continuă să aștepte un institut nou.

Andra Popescu