Atenție! Un grup de romi din Galați lasă prăpăd prin județele Moldovei. Cinci ieșeni reclamă țepe cu „case ieftine” din panouri sandwich. Peste 2.000 de cazuri semnalate în țară

Case ridicate rapid, pe structură metalică și din panouri sandwich, la prețuri greu de refuzat. Așa ar fi fost atrași sute de păgubiți din Iași, Ilfov, Brașov, Timiș și alte județe din țară. Țeparii ar face parte dintr-un grup extins de romi din comunele Ivești și Munteni, județul Galați. La Iași, o tânără din Scânteia a creat un grup de WhatsApp în care a adunat zeci de persoane din toată țara care reclamă că au fost păgubite și spune că, numai în județul nostru, a identificat deja cinci cazuri similare. Ea însăși susține că a pierdut aproximativ 30.000 de euro pentru o casă. După ce a început să caute alți păgubiți, femeia a ajuns la oameni din întreaga țară și a sesizat DIICOT, susținând că informațiile centralizate de ea indică peste 2.000 de persoane care reclamă probleme asemănătoare.

Ana Maria Ciudai din Scânteia spune că astfel de reclamații ar exista de mai bine de zece ani. În cazul său, totul a început pe Facebook, unde a găsit pagina „Construcții Panouri Sandwich”. Oferta era promovată, existau recenzii, iar femeia spune că toate acestea i-au creat impresia unei afaceri serioase. În discuțiile inițiale, unul dintre bărbați i s-ar fi prezentat drept Olaru Adrian și i-ar fi spus că este din Giurgiu. Femeia a primit și datele unei firme, pe care spune că a verificat-o și a constatat că exista. În sesizarea penală trimisă ulterior DIICOT, Ana Maria Ciudai îl indică însă pe Cezar Stănescu, din județul Galați, drept persoana care a venit efectiv pentru ridicarea locuinței împreună cu alți muncitori romi.

Oferta era de aproximativ 31.000 de euro pentru o casă de circa 80 de metri pătrați, pe structură metalică și din panouri sandwich. Pe 26 martie, echipa a ajuns la terenul femeii din Scânteia și s-a apucat de lucru. Au venit cu elementele metalice și au început construcția, dar aproape imediat au început și solicitările succesive de bani.

Mai întâi ar fi fost nevoie urgentă de bani pentru materiale și lemn, apoi pentru comandarea panourilor, astfel încât lucrările să poată continua chiar a doua zi. Femeia spune că oamenii îi câștigaseră încrederea inclusiv prin felul în care vorbeau. „Se dădeau pocăiți, cu frică de Dumnezeu”, povestește femeia. Banii au fost dați în mai multe tranșe. Ea spune că a avut inspirația să filmeze momentele în care preda o parte dintre sume. În numai câteva zile ajunsese deja la aproximativ 20.000 de euro, iar plățile au continuat până aproape de 30.000 de euro. Pentru 31.000 de euro, susține ea, promisiunea era că locuința va fi terminată „la gata”.

Alarma s-a dat când Ciudai a trimis unui notar actul de identitate primit de la unul dintre cei cu care discuta, pentru a întocmi documentele. Potrivit femeii, notarul a sunat-o imediat și i-a spus să nu mai dea bani. Avertismentul venise însă după ce cea mai mare parte a sumei fusese deja achitată. În acel moment au început să iasă la iveală și problemele construcției. Femeia susține că problema nu s-a oprit la banii plătiți. Construcția ridicată pe terenul său ar fi fost atât de slab executată încât, spune aceasta, a fost nevoită să o desființeze, de teamă că s-ar putea prăbuși. „Au ridicat o construcție pe care, dacă eu o lăsam în picioare, copiii care se jucau acolo puteau să intre sub ea și să cadă peste ei. Țevile erau de șase pe patru, foarte subțiri, pe care nu le folosești nici la gard, iar pe acoperiș erau tone de lemn, tablă și celelalte materiale. În fața terenului meu era un teren de fotbal și copiii se jucau acolo. Am primit ordin de la Judecătorie să o dau jos”, a povestit ea.

Păgubita mai susține că acesta ar fi și mecanismul prin care clienților li se cer succesiv tot mai mulți bani. Oferta inițială este foarte ieftină, constructorii aduc o parte dintre materiale și încep lucrarea, după care ar urma noi solicitări de bani. „Ei aduc niște țevi, niște lemn, niște materiale ca să prindă mai mulți bani. Asta este structura lor. Unde mai faci o casă de 80 de metri pătrați cu 18.000 de euro? Nu se poate nici în vise. Dacă o țineam înainte cu el, ajungeam la 70.000 de euro”, susține Ciudai.

Ieșeanca mai afirmă că persoanele pe care le acuză nu ar lucra legal, nu ar avea angajați și autorizațiile necesare și că lucrările nu ar fi duse până la capăt. Pe lângă cei aproape 30.000 de euro dați, femeia spune că a cheltuit încă aproximativ 4.000 de lei pentru proiectare, documentație și alte demersuri tehnice.

După ce romii și-au primit aproape toți banii iar femeia și-a dat seama de calitatea lucrărilor, ”muncitorii” au început să joace teatru, simulând scandaluri, înjurături și violență, pentru a înfricoșa păgubiții și a le induce o stare de lehamite. În ilfov, aceeași echipă care a venit la Scânteia, unul dintre romi a sărit cu cuțitul la clienții nemulțumiți. În Argeș, o altă echipă din același sat a sărit cu cazmalele la oamenii supărați de au pierdut 40.000 de euro.

La rândul ei, tânăra ieșeancă spune că a pățit la fel, însă i-a alungat pe constructori de pe teren și a sunat la 112. Un echipaj a venit la fața locului, iar în prezența polițiștilor i s-ar fi promis că banii îi vor fi restituiți în două săptămâni. „Un leu n-am văzut”, spune femeia. Pe 4 aprilie, la numai câteva zile după cele întâmplate, Ciudai spune că a început demersurile oficiale. A făcut plângeri și a ajuns ulterior la IPJ Iași, Parchet și instanță. Pentru recuperarea banilor a deschis la Judecătoria Iași dosarul nr. 21591/245/2026, prin care solicită aproximativ 30.000 de euro și o expertiză tehnică judiciară asupra construcției.

Dar cazul său a căpătat o altă dimensiune când a început să-i caute pe internet pe cei despre care susține că au păgubit-o. Au apărut alte persoane cu povești asemănătoare. Apoi altele. Ciudai a format un grup în care s-au strâns zeci de persoane și a început să adune fotografii, filmări, conversații, contracte și alte documente. Spune că are inclusiv imagini cu acte de identitate ale mai multor persoane pe care cei din grup le indică în propriile cazuri. Numai la Iași, femeia spune că a identificat până acum cinci persoane care reclamă că au trecut prin situații asemănătoare. „Cred că sunt vreo cinci, dacă nu mă înșel, doar din Iași, ce cunosc eu”, ne-a declarat Ana Maria Ciudai.

Centralizarea pusă la dispoziția Ziarului de Interes arată însă cât de răspândite sunt reclamațiile. Fără a publica numele, telefoanele și adresele oamenilor, într-un singur fragment al listei apare o pagubă reclamată de 21.000 de euro în Iași și una de 39.000 de euro în Vaslui. O altă persoană din Bârlad vorbește despre o pierdere de până la 10.000 de lei. La Provița de Sus este reclamată o pagubă de 11.000 de euro. În Berceni, județul Ilfov, o persoană susține că a pierdut 60.000 de euro. În Petrăchioaia, tot în Ilfov, este indicat un prejudiciu de 8.000 de euro, persoana respectivă precizând separat că a dat 18.000 de euro cash și a mai cheltuit 3.000 de euro. La Timișoara apare o pagubă reclamată de 40.000 de euro, la Snagov de 8.000-9.000 de euro, iar la Oradea de 44.000 de euro. Pentru cazul din Bihor este indicat și numărul de dosar 565/221/P/2024.

Femeia spune că a găsit numeroase alte mărturii inclusiv pe TikTok, unde oameni din diferite zone ale țării afirmau că au trecut prin experiențe asemănătoare. A încercat să centralizeze aceste informații și susține că numărul persoanelor care reclamă astfel de situații ar depăși 2.000. Aceeași cifră apare și în sesizarea transmisă DIICOT, unde Ciudai precizează că numărul trebuie verificat de anchetatori.

Sesizarea nu privește doar recuperarea celor 30.000 de euro ai ieșencei. Femeia le cere procurorilor să verifice dacă numeroasele cazuri semnalate în țară au un numitor comun și dacă mai multe persoane ar fi avut roluri distincte: atragerea clienților prin pagini de internet, negocierea prețurilor, încasarea banilor, procurarea și transportul materialelor ori executarea lucrărilor.
Pe grupul de WhatsApp al celor care se consideră păgubiți sunt indicate mai multe persoane despre care membrii grupului susțin că ar avea legătură cu astfel de lucrări. Printre numele vehiculate se află Ferdinand Stănescu, din Ivești, Cezar Stănescu, Ion Stănescu, Ilie Stănescu, Istrate Ionuț Stănescu, Cătălin Stănescu și Adrian Sorin Stănescu. Faptul că numele lor apar în discuțiile și centralizările păgubiților nu înseamnă că vinovăția acestora a fost stabilită de anchetatori sau de o instanță. Mai multe dintre persoanele indicate poartă același nume de familie, motiv pentru care membrii grupului folosesc și fotografii pentru a le diferenția.
Rămâne acum în sarcina procurorilor să stabilească dacă reclamațiile adunate din mai multe județe sunt cazuri independente sau dacă în spatele lor se află un mecanism comun.

Vlad Mirea

Citește și:

„Războiul de uzură” al angajaților Profi cu romii din Păcureț. ”Am apăsat butonul de panică zilnic”! La 300 de metri se deschide un McDonald’s VIDEO

„Bătaie” pentru bilete de transport gratuite la Iași. Multe ajung în mâinile samsarilor romi, chiar la ușa instituției din Tătărași FOTO

„Nu am luat niciun ban”, spune casierul CAR-ului din Iași, în timp ce pensionarii îl acuză că le-a golit economiile

„Știți câte site-uri de jocuri online ilegale sunt? 5.000”, susțin patronii păcănelelor. Miza, o piață de peste 300 de milioane de lei în Iași