Peste două zile, Primăria încearcă din nou să treacă prin CL împrumutul pentru încălzire: cere 160 de mil pentru 4 luni, după ce estimase 162,6 mil pentru 7 luni


Primarul Mihai Chirica încearcă din nou să obțină aprobarea Consiliului Local Iași pentru contractarea unui împrumut de 160 de milioane de lei, destinat achiziției gazelor naturale necesare încălzirii orașului. Proiectul, retras de pe ordinea de zi a ședinței din 12 noiembrie 2026, urmează să revină în atenția consilierilor pe 20 noiembrie. Dincolo de noua tentativă de îndatorare, o comparație între documentele municipalității scoate la iveală o diferență care necesită explicații: în august, Primăria estimase 162,6 milioane de lei pentru gazele necesare unei perioade de șapte luni, iar acum solicită un credit de aproape aceeași valoare pentru numai patru luni. În plus, administrația locală recunoaște că nu dispune de bani suficienți nici pentru plata integrală a avansului aferent consumului din noiembrie.
Aproape aceeași sumă, pentru o cantitate de gaze mult mai mică
În august 2026, Primăria Iași a lansat o procedură pentru achiziționarea gazelor naturale necesare funcționării CET I din Calea Chișinăului, în perioada 1 septembrie 2026 – 31 martie 2027. Cantitatea maximă estimată era de 443.086 MWh, iar valoarea contractului fusese stabilită la 134,4 milioane de lei fără TVA, respectiv aproximativ 162,6 milioane de lei cu TVA.
Procedura nu s-a finalizat cu atribuirea contractului. Singura ofertă primită depășea valoarea estimată, iar licitația a fost anulată. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași, Sebastian Buraga, confirma în septembrie, pentru publicația APIX.ro, că administrația locală urma să reia procedura de achiziție.
În documentația noului împrumut, întocmită în noiembrie, necesarul de combustibil este însă stabilit la 312.554 MWh de gaze naturale pentru perioada 1 decembrie 2026 – 31 martie 2027. Pentru această cantitate, municipalitatea solicită autorizarea unei finanțări rambursabile de 160 de milioane de lei, cu o maturitate de șapte ani.
Rezultă că, față de estimarea din august, cantitatea de gaze luată în calcul este mai mică cu 130.532 MWh, în timp ce suma solicitată prin împrumut este cu doar 2,6 milioane de lei sub valoarea estimată anterior pentru achiziție.
Există, totuși, o diferență importantă între cele două documente: suma din august reprezenta valoarea estimată, cu TVA, a unei proceduri de achiziție care a eșuat, în timp ce cele 160 de milioane de lei reprezintă plafonul unui împrumut. Prin urmare, comparația nu demonstrează automat o majorare a prețului gazelor sau existența unui suprapreț, dar ridică problema modului în care Primăria a calculat noul necesar de finanțare.
Raportată strict la cele 312.554 MWh, valoarea creditului echivalează cu aproximativ 512 lei/MWh. Acesta este un calcul orientativ, nu un preț contractual confirmat. Documentația prezentată consilierilor nu conține o defalcare care să arate cât urmează să coste efectiv fiecare MWh, ce taxe și tarife sunt incluse și dacă întreaga sumă împrumutată va fi utilizată.
În vechea procedură, municipalitatea calculase diferențiat costurile, luând în considerare atât cantități de gaze supuse reglementărilor speciale, cât și cantități evaluate la prețuri mai ridicate. Pentru noul credit nu este prezentată o comparație similară, care să explice diferența dintre estimările făcute la numai câteva luni distanță.
Primăria recunoaște că nu are bani nici pentru factura din noiembrie
Un alt detaliu important apare în referatul Direcției Generale Economice și Finanțe Publice Locale, întocmit pe 4 noiembrie 2026. Funcționarii municipalității admit că plata gazelor necesare încălzirii orașului pune o presiune considerabilă asupra bugetului.
„Pentru factura reprezentând contravaloarea avansului aferent gazelor naturale necesare acoperirii consumului estimat pentru luna noiembrie 2026, în valoare de aproximativ 32 milioane lei, Municipiul Iași a solicitat plata eșalonată, pe fondul lipsei disponibilităților financiare”, se arată în documentul oficial.
Așadar, înainte de contractarea noului împrumut, administrația locală a fost nevoită să solicite eșalonarea unei facturi de aproximativ 32 de milioane de lei.
Situația este cu atât mai importantă cu cât împrumutul supus aprobării vizează explicit perioada decembrie 2026 – martie 2027. Documentația nu precizează dacă furnizorul a acceptat eșalonarea facturii din noiembrie, care sunt termenele de plată convenite și din ce resurse bugetare urmează să fie achitată această obligație.
Cumulate, factura estimată pentru noiembrie și valoarea noului credit ajung la 192 de milioane de lei. Această sumă reprezintă însă totalul celor două necesități financiare prezentate de Primărie, nu o cheltuială finală deja confirmată.
Al patrulea împrumut pentru încălzire în patru ani
Împrumutul de 160 de milioane de lei nu reprezintă o premieră pentru administrația condusă de Mihai Chirica. În fiecare dintre ultimii trei ani, Consiliul Local a aprobat finanțări pentru cumpărarea combustibilului necesar funcționării termoficării.
În septembrie 2023, municipalitatea a obținut aprobarea pentru un împrumut de până la 200 de milioane de lei, cu o maturitate de cinci ani. În septembrie 2024, a fost aprobat un alt credit, în valoare de 145 de milioane de lei, cu rambursare în șapte ani, iar în octombrie 2025, consilierii au votat o finanțare de 130 de milioane de lei, cu maturitate de șase ani.
Astfel, plafoanele de împrumut aprobate pentru combustibil în perioada 2023–2025 totalizează 475 de milioane de lei. Dacă proiectul actual va trece de Consiliul Local, valoarea cumulată a finanțărilor aprobate pentru cele patru sezoane reci va ajunge la 635 de milioane de lei.
Aceasta nu înseamnă însă că toate sumele aprobate au fost utilizate integral. De exemplu, în hotărârea din 2024 se menționează că peste 65,2 milioane de lei din finanțarea aferentă sezonului precedent au rămas neconsumate, suma fiind anulată.
Chiar și cu această precizare, repetarea împrumuturilor pentru cheltuieli curente ridică problema dependenței sistemului de termoficare de finanțările bancare. Gazele sunt consumate într-un singur sezon rece, dar obligațiile de rambursare continuă timp de mai mulți ani.
Gradul de îndatorare al Iașului ar putea ajunge la 19%
Conform raportului Direcției Economice, la 31 octombrie 2026, gradul de îndatorare al Municipiului Iași era de 10,43%, dacă erau luate în calcul toate împrumuturile administrației locale.
Simulările realizate de funcționarii Primăriei arată că, prin includerea noului credit, indicatorul ar putea ajunge la aproximativ 19% în 2028.
Aceasta înseamnă o presiune suplimentară asupra veniturilor bugetare din care trebuie achitate ratele, dobânzile și comisioanele creditelor contractate de municipalitate.
În proiectul de hotărâre, primarul Mihai Chirica solicită inclusiv împuternicirea de a negocia termenii și condițiile finanțării, de a semna contractul de împrumut și documentele aferente.
Nu este prezentat însă un cost total estimat al creditului de 160 de milioane de lei. Dobânda, comisioanele și eventualele alte cheltuieli vor depinde de condițiile negociate și de contractul care va fi încheiat.
Pentru comparație, creditul de 145 de milioane de lei contractat de municipalitate în 2024 de la BCR avea costuri financiare estimate la aproximativ 31,8 milioane de lei. Noul împrumut ar putea genera, la rândul său, cheltuieli importante, însă valoarea acestora nu poate fi stabilită doar din documentația actuală.
Termoficarea nu își acoperă cheltuielile. Alte milioane pleacă pe certificatele de CO₂
Raportul de specialitate întocmit de Direcția Economică mai conține o recunoaștere importantă privind funcționarea serviciului de termoficare.
„Din analiza datelor financiare de la momentul preluării și până în prezent rezultă că plățile aferente activității de termoficare nu sunt acoperite de încasările din această activitate, fiind necesare suplimentări substanțiale din alte venituri proprii ale municipalității”, precizează reprezentanții Primăriei.
Problema nu se limitează la achiziția gazelor. Municipalitatea arată că numai pentru certificatele de emisii de CO₂ a achitat, în 2026, aproximativ 27,5 milioane de lei.
La acestea se adaugă cheltuielile de exploatare, întreținerea instalațiilor, energia electrică, materialele și celelalte costuri necesare funcționării sistemului.
Primăria recunoaște și faptul că procedurile de concesionare a serviciului către un operator economic specializat, demarate după preluarea termoficării de la Veolia Energie Iași, nu s-au încheiat prin desemnarea unui nou operator. În consecință, municipalitatea continuă să gestioneze direct serviciul și să suporte deficitul financiar din alte venituri ale orașului.
Potrivit aceleiași documentații, sistemul centralizat deservește 22.042 de apartamente, 158 de agenți economici, 51 de instituții publice, 69 de unități de învățământ, 12 spitale și o parte dintre clădirile celor cinci universități de stat din municipiu.
Chirica și liberalii, în conflict după retragerea proiectului
Prima încercare de aprobare a împrumutului, programată pentru 12 noiembrie, s-a încheiat cu retragerea proiectului de pe ordinea de zi, în condițiile în care consilierii liberali nu erau dispuși să îl susțină.
Conflictul s-a mutat ulterior în spațiul public. Primarul Mihai Chirica a acuzat conducerea PNL Iași de „cinism politic și iresponsabilitate administrativă”, susținând că blocarea finanțării poate pune în pericol încălzirea locuințelor, școlilor și spitalelor. În declarațiile relatate de agenția News.ro pe 12 noiembrie, edilul a afirmat că problemele termoficării sunt întâlnite și în alte orașe, iar împrumuturile pentru cumpărarea combustibilului sunt permise de legislația națională.
În replică, liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, a contestat oportunitatea și modul de pregătire a finanțării, acuzând administrația că încearcă să cumpere gazele în pragul iernii, la prețuri pe care liberalul le consideră prea mari. Afirmațiile privind un eventual suprapreț reprezintă acuzații politice, nefiind demonstrate printr-o comparație cu un contract actual și cu prețurile efectiv ofertate.
Noul proiect este fundamentat pe OUG nr. 43/2026, adoptată la 30 octombrie, care permite autorităților locale să acceseze finanțări pentru asigurarea combustibilului necesar încălzirii în sezonul rece 2026–2027.
Revenirea împrumutului în dezbaterea Consiliului Local, pe 20 noiembrie, readuce însă în atenție și întrebările rămase fără răspuns. Înainte de a angaja orașul la plata unui nou credit pe șapte ani, municipalitatea trebuie să explice cum a ajuns la suma de 160 de milioane de lei, cât costă gazele achiziționate, care este situația contractelor de furnizare și ce obligații financiare suplimentare vor fi asumate prin această finanțare.
Pentru ieșeni, miza nu este doar asigurarea căldurii în această iarnă, ci și costul pe care bugetul orașului îl va suporta în anii următori.
Andra POPA
Citește și:
Comentarii
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp

























