VIDEO | Rămășițele domnitorului Grigore Alexandru Ghica au ajuns la Iași, după aproape 170 de ani. Sicriul va fi depus la Palatul Culturii

Mașina funerară care transportă rămășițele domnitorului Grigore Alexandru Ghica a ajuns miercuri, la ora 12.30, în Piața Unirii din Iași. Sicriul a fost transferat pe un dric tras de cai și va fi purtat pe traseul pietonalului Lăpușneanu și bulevardului Ștefan cel Mare, până la Palatul Culturii, unde, de la ora 13.00, este oficiată o slujbă religioasă de către reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

VIDEO: Cortegiul funerar a atras sute de ieșeni

După aproape 170 de ani, rămășițele ultimului conducător al Moldovei și unul dintre marii reformatori ai secolului al XIX-lea au fost aduse în țară. Ceremonia de deshumare a avut loc vineri, 7 noiembrie 2025, în cimitirul din localitatea Le Mée-sur-Seine, Franța, iar duminică, 9 noiembrie, sicriul cu osemintele domnitorului a fost depus la Palatul Cotroceni.

Luni, 10 noiembrie, rămășițele au fost transportate la conacul familiei Ghica din Cotești, județul Vrancea. În Focșani a fost organizat un ceremonial militar și religios, după care sicriul a fost depus la Muzeul Vrancei, unde publicul a putut aduce un omagiu până miercuri, când cortegiul funerar a plecat spre Iași, la solicitarea descendenților domnitorului.

La ora 14.00, în incinta Palatului Culturii, va fi lansată cartea „Adevărul despre un destin politic. Domnitorul Gr. Al. Ghica (1849–1856)” de Leonid Boicu, apărută la Editura Junimea. Publicul va putea aduce un omagiu domnitorului timp de 30 de zile, înainte ca osemintele să fie înhumate în curtea Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, locul în care Grigore Alexandru Ghica a fost uns domn al Moldovei.

Ceremoniile oficiale și comemorative sunt organizate de Familia Ghyka, în parteneriat cu Jandarmeria Română, Președinția României, Primăria Iași, Consiliul Județean Vrancea, Primăria Focșani, Televiziunea Română, TAROM și Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Ambasadei României la Paris.

Grigore Alexandru Ghica a fost domn al Moldovei în două rânduri, între 1849–1853 și 1854–1856, fiind considerat ultimul conducător al Principatului Moldovei. A rămas în istorie ca unul dintre marii modernizatori ai epocii sale.

Printre reformele sale se numără înființarea Jandarmeriei Române, organizarea Corpului de Pompieri, abolirea cenzurii, reforma învățământului, dezrobirea romilor, scăderea taxelor vamale și construirea Schitului Prodromu de la Muntele Athos. Era cunoscut drept „un partizan înfocat al Unirii Principatelor Române”. (Vlad Mirea)