Reforma administrativă riscă să sărăcească și mai mult satele mici. Banii vor ajunge tot în reședințele de comună?

Guvernul pregătește comasarea a 429 de comune din România, cu scopul de a reduce cheltuielile administrative și de a direcționa mai mulți bani către investiții. În județul Iași, Cucuteni și Drăgușeni sunt două dintre comunele care se încadrează în criteriul demografic anunțat de autorități. Numai că reforma ridică o problemă mult mai importantă decât dispariția unor primării: ce se va întâmpla cu satele mici, depopulate și îmbătrânite, dacă investițiile vor fi concentrate în noile reședințe de comună? Un exemplu se află chiar lângă municipiul Iași, în satul Tăutești, unde locuitorii se confruntă cu probleme serioase de infrastructură rutieră.

România se pregătește să inverseze o parte din reorganizarea administrativă realizată în urmă cu peste două decenii. Dacă în anii 2000 numeroase sate au fost desprinse din comunele existente și au devenit comune de sine stătătoare, acum Guvernul intenționează să unească administrațiile localităților cu populație redusă.

Ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, a anunțat pe 30 octombrie că reforma va avea două etape. Prima presupune comasarea voluntară, până la 1 martie 2027, iar cea de-a doua ar urma să fie obligatorie, cu aplicare la alegerile locale din 2028.

„Într-o primă etapă, vorbim de comasarea voluntară. A doua etapă va fi o comasare prin asumare, o comasare obligatorie”, a declarat ministrul, în conferința de presă de la Palatul Victoria, din 30 octombrie.

Autoritățile susțin că reorganizarea va permite reducerea cheltuielilor cu primarii, viceprimarii, consilierii locali și aparatele administrative. În schimb, comunele care acceptă voluntar fuziunea ar urma să beneficieze de facilități și programe suplimentare de investiții.

Dincolo de aceste avantaje, apare însă întrebarea dacă banii economisiți vor fi distribuiți echilibrat între toate satele sau vor ajunge cu prioritate în localitățile care vor găzdui noile primării.

Cucuteni și Drăgușeni, două comune ieșene care ar putea fi comasate

În județul Iași, comunele Cucuteni și Drăgușeni se încadrează în pragul de maximum 1.500 de locuitori, potrivit datelor privind populația după domiciliu din 2023 utilizate în analiza reformei.

Cucuteni avea aproximativ 1.335 de locuitori și cuprinde patru sate: Cucuteni, Băiceni, Bărbătești și Săcărești. În cazul unei comasări, aceste localități ar urma să fie administrate în cadrul unei noi structuri teritoriale.

La rândul său, comuna Drăgușeni, cu aproximativ 1.455 de locuitori, este formată din două sate, Drăgușeni și Frenciugi.

În total, cele două comune cuprind șase sate, ai căror locuitori ar putea fi afectați de schimbarea organizării administrative.

Deocamdată, nu a fost anunțată o decizie oficială privind comunele cu care ar urma să fuzioneze Cucuteni și Drăgușeni. Nici amplasarea viitoarelor centre administrative nu este stabilită.

În județ există și alte comune cu populații reduse, precum Roșcani, Ipatele și Mădârjac, aflate în apropierea pragului demografic discutat de Guvern. Acestea ar putea deveni relevante în cazul unei extinderi a reformei sau al unor comasări voluntare.

Ministrul Dezvoltării a precizat că reorganizarea voluntară nu este rezervată exclusiv comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori. Și administrațiile unor localități mai mari ar putea decide să fuzioneze.

Cât ar putea economisi statul prin desființarea celor două primării?

Datele bugetare analizate pentru anul 2025 indică aproximativ 3 milioane de lei cheltuieli la capitolul serviciilor publice generale pentru comuna Cucuteni și circa 2 milioane de lei pentru Drăgușeni.

Cele două administrații au cheltuit astfel aproximativ 5 milioane de lei într-un singur an pentru această categorie bugetară.

Dacă reorganizarea ar permite reducerea cheltuielilor respective cu 30%, economia brută ar putea ajunge la aproximativ 1,5 milioane de lei anual. În patru ani, suma ar însuma 6 milioane de lei.

Este însă un calcul ipotetic, nu o economie stabilită de Guvern. Capitolul bugetar analizat include și cheltuieli care vor continua să existe după reorganizare. De asemenea, comasarea presupune costuri de tranziție, iar serviciile publice trebuie asigurate în continuare.

Totuși, chiar și o reducere parțială a cheltuielilor administrative ar putea elibera resurse pentru investiții.

Problema este unde vor ajunge acești bani.

Dacă o comună rezultată din reorganizare va avea la dispoziție un buget mai mare, dar va concentra investițiile în localitatea de reședință, satele periferice riscă să beneficieze prea puțin de economiile realizate.

Exemplul Tăutești. Un sat cu drumuri problematice, lângă municipiul Iași

Diferențele de dezvoltare dintre satele aceleiași comune există deja, fără să fie nevoie de o reorganizare administrativă.

Un exemplu este Tăutești, sat component al comunei Rediu, situată în apropierea municipiului Iași.

Comuna este formată din patru sate: Rediu, Breazu, Horlești și Tăutești. Satul de reședință, Rediu, beneficiază de avantajele apropierii de oraș, de dezvoltarea imobiliară și de investițiile realizate în infrastructură.

În schimb, Tăutești a rămas cu probleme serioase privind accesul rutier.

În vara anului 2026, Ziarul de Interes a prezentat situația drumului care deservește localitatea. Atunci când plouă sau ninge, deplasarea devine extrem de dificilă, iar locuitorii riscă să rămână izolați din cauza stării carosabilului.

La recensământul din 2021, Tăutești avea numai 118 locuitori, față de aproximativ 180 în 2011. Într-un deceniu, satul a pierdut aproape 35% din populație.

În asemenea condiții, o administrație poate considera că modernizarea unui drum pentru câteva zeci de gospodării este mai puțin avantajoasă decât investițiile în zone cu sute sau mii de beneficiari.

Dar oamenii care au rămas în Tăutești au aceleași drepturi la servicii publice ca locuitorii satului Rediu.

Comuna Rediu nu se află în categoria administrațiilor mici vizate de pragul reformei. Situația din Tăutești este însă relevantă pentru ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor cu satele care vor face parte din comune mai mari.

Satele mici riscă să piardă influența asupra investițiilor

În prezent, fiecare comună are propriul consiliu local, care aprobă bugetul și stabilește prioritățile de dezvoltare. După comasare, deciziile vor fi luate de o administrație care va avea în responsabilitate mai multe localități și, posibil, un teritoriu mai întins.

Satele cu populație numeroasă vor avea, în mod firesc, o pondere electorală mai mare. În schimb, comunitățile cu câteva zeci sau sute de locuitori ar putea avea o influență redusă asupra deciziilor privind investițiile.

Spre exemplu, dacă o comună rezultată din reorganizare ar dispune de 4 milioane de lei pentru investiții, iar 70% din sumă ar fi direcționată către satul de reședință, pentru toate celelalte localități ar rămâne numai 1,2 milioane de lei.

Acest scenariu este unul ilustrativ, dar arată de ce simpla creștere a bugetului unei comune nu garantează dezvoltarea echilibrată a satelor sale.

Există și argumente în favoarea comasării. O administrație mai mare poate avea specialiști mai bine pregătiți, capacitate superioară de atragere a fondurilor europene și posibilitatea de a realiza investiții care depășesc resursele unei comune mici.

Programul de guvernare prevede inclusiv stimulente investiționale și menținerea unor puncte locale de servicii pentru comunitățile care decid să fuzioneze.

Aceste măsuri nu stabilesc însă, prin ele însele, cât din bugetul noii comune va fi investit în fiecare sat.

Bătrânii rămași în sate nu își permit să se mute

Depopularea satelor mici este una dintre problemele care complică reforma.

În multe localități rurale au rămas persoane vârstnice, care și-au construit gospodăriile acolo și nu intenționează să plece. Pentru acestea, mutarea într-o localitate mai dezvoltată nu este doar o chestiune de alegere.

Prețurile caselor, terenurilor și apartamentelor din municipiul Iași și din comunele apropiate sunt greu de suportat pentru oamenii cu venituri reduse. În plus, o gospodărie dintr-un sat depopulat nu poate fi neapărat vândută la un preț suficient pentru cumpărarea unei alte locuințe.

Astfel, oamenii rămân în comunități unde drumurile sunt deteriorate, transportul este limitat, iar accesul la servicii medicale poate presupune deplasări dificile.

Pentru un bătrân care locuiește singur, un drum practicabil înseamnă posibilitatea ca ambulanța să ajungă la timp, ca rudele să îl poată vizita și ca aprovizionarea să nu depindă de vreme.

Lipsa investițiilor poate accelera depopularea. Tinerii pleacă din cauza condițiilor precare, iar administrațiile ajung ulterior să invoce numărul mic de locuitori pentru a amâna modernizarea infrastructurii.

Reforma administrativă nu trebuie să transforme satele mici în localități uitate

România are nevoie de o administrație eficientă, iar reducerea cheltuielilor cu funcționarea unor primării poate reprezenta un obiectiv justificat.

Dar reforma nu ar trebui evaluată numai prin numărul de funcții eliminate sau prin economiile realizate la buget.

La fel de important este dacă locuitorii satelor mici vor beneficia de drumuri mai bune, apă, canalizare, transport și acces la servicii publice.

Pentru a preveni accentuarea diferențelor dintre localități, reorganizarea ar trebui însoțită de reguli transparente privind repartizarea investițiilor, de planuri de dezvoltare pentru toate satele componente și de mecanisme prin care comunitățile mici să își poată susține interesele.

În lipsa acestor garanții, comasarea poate reduce cheltuielile administrative fără să rezolve problemele celor mai izolate localități.

Cazul Tăutești arată că apropierea de un oraș important și apartenența la o comună aflată în dezvoltare nu sunt suficiente pentru ca toate satele să beneficieze de infrastructură corespunzătoare.

Marea întrebare este dacă România va economisi bani pentru a dezvolta satele sau dacă, prin reforma administrativă, va crea comune mai mari în care localitățile mici vor avea și mai puțin de câștigat.

Vlad Mirea

Citește și:

VIDEO | Satul uitat de la marginea orașului Iași. 118 oameni așteaptă asfaltul de ani buni