VIDEO | Tragedia celor 22 de evrei aruncați în gropi comune la Vulturi, Iași. După 85 de ani, ieri au fost înhumați în Cimitirul Evreiesc din Păcurari

Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost prezent ieri la Iași, la comemorarea a 85 de ani de la Pogrom, în ziua în care rămășițele victimelor descoperite în gropile comune din Pădurea Vulturi au fost înhumate în Cimitirul Evreiesc din Păcurari. Cercetările Institutului „Elie Wiesel” și ale Parchetului Militar au scos la lumină una dintre cele mai cumplite povești ascunse ale masacrului din vara anului 1941 de la Iași.

Momentul central al ceremoniei a fost înhumarea rămășițelor victimelor descoperite în gropile comune din Pădurea Vulturi, comuna Popricani. Este vorba despre evrei uciși în vara anului 1941, într-un masacru cercetat ulterior de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și de procurorii militari. Rămășițele au fost depuse în Cimitirul Evreiesc din Păcurari, vizavi de gropile comune în care se află alte victime ale Pogromului de la Iași.

În discursul susținut la Iași, Isaac Herzog a vorbit despre datoria memoriei și despre imposibilitatea de a găsi o explicație omenească pentru cruzimea acelor zile. „Am venit astăzi de la Ierusalim, cu binecuvântarea poporului Israel, cu smerenie și profundă emoție, pentru a îndeplini, în calitate de Președinte al Statului Israel, această solemnă datorie a memoriei”, a spus oficialul israelian, în discursul său.

Herzog a subliniat că ceremonia nu poate șterge suferința victimelor și nici vina morală a celor care au comis crimele. „Acest act de comemorare a miilor de femei, bărbați, copii și vârstnici evrei uciși pe acest pământ, la Iași și în împrejurimi, între 28 iunie și 6 iulie 1941, nu poate șterge suferința victimelor. Nu diminuează vina morală a făptașilor”, a mai spus președintele Israelului.

La eveniment au fost prezenți reprezentanți ai autorităților locale și centrale, printre care primarul Iașului, Mihai Chirica, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, și deputatul PSD Maricel Popa.

Povestea victimelor de la Vulturi a ieșit la lumină în octombrie 2010, când o echipă a Institutului „Elie Wiesel”, pornind de la documente de arhivă și mărturii ale localnicilor, a descoperit o groapă comună în Pădurea Vulturi, comuna Popricani. În acea groapă au fost identificate 36 de victime civile: 12 copii, 9 femei și 15 bărbați, cu vârste între 1 an și 80 de ani. Cazul a fost cercetat de Parchetul Militar Iași, în dosarul 271/P/2010, și ulterior de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, în dosarul 12/P/2014.

În iunie 2019, o nouă echipă de cercetători a descoperit, în apropiere, o a doua groapă comună, cu aproximativ 22 de victime civile. Institutul „Elie Wiesel” a anunțat atunci că cercetările au fost făcute în Pădurea Vulturi, Valea Climoaiei, după coroborarea informațiilor de arhivă, a datelor din teren și a mărturiilor de istorie orală, potrivit comunicării publicate de INSHR „Elie Wiesel”. Parchetul Militar a deschis un nou dosar penal după descoperirea osemintelor, la sesizarea Institutului.

Ipoteza istoricilor este că victimele erau evrei luați din zona Sculeni, Republica Moldova, și duși în interiorul României de Regimentul 6 Vânători, în timpul Operațiunii Barbarossa, numele de cod al invaziei Germaniei naziste împotriva Uniunii Sovietice, declanșată la 22 iunie 1941. În cazul primei gropi comune, ancheta procurorilor militari a consemnat existența a 36 de victime evreiești și responsabilitatea unor persoane din Regimentul 6 Vânători.

Pogromul de la Iași nu a izbucnit din senin. La 19 iunie 1941, un ordin al Ministerului Propagandei Naționale cerea identificarea „jidanilor, a agenților comuniști și a simpatizanților” și interzicerea circulației acestora. Pe 22 iunie, în prima zi de război, când armata germană și cea română au început campania din Est pentru recucerirea Basarabiei și Bucovinei, în Iași au fost lipite afișe care instigau la pogrom și îi acuzau pe evrei de colaborare cu bolșevicii.

După atacurile aeriene sovietice din 24 și 26 iunie, autoritățile au întreținut ideea că evreii ar fi ajutat aviația sovietică prin semnale luminoase. Orașul, bombardat la 22 iunie fără pagube de proporții, era deja cuprins de o psihoză alimentată chiar de autorități. În această atmosferă, în după-amiaza zilei de 27 iunie 1941, Ion Antonescu i-a telefonat colonelului Constantin Lupu, comandantul Garnizoanei Iași, și i-a ordonat „să curețe Iașiul de evrei”.

În noaptea de 28 spre 29 iunie, evreii au fost scoși din case de civili, polițiști, soldați români și germani. Au fost bătuți, umiliți, duși cu mâinile ridicate spre Chestură, iar în dimineața de 29 iunie câteva mii de oameni erau strânși în curtea instituției. În doar câteva ore, mulți dintre ei au fost uciși. Alții au fost urcați în vagoane de marfă, în ceea ce istoria avea să rețină drept „Trenurile Morții”. Potrivit relatărilor istorice citate de Radio România Actualități, din aproximativ 1.900 de persoane aflate în trenul Iași–Podu Iloaiei au supraviețuit, după 10 ore, în jur de 700, iar al doilea tren, cu aproximativ 2.300 de oameni, a ajuns la Călărași după mai multe zile de drum și opriri în care au fost coborâte cadavrele.

Culmea tragediei este că fosta Chestură funcționa într-un imobil construit în 1896 chiar de evrei. Acolo au fost aduși oameni fără apărare: copii, femei, bătrâni și tineri. Ordinul invoca lichidarea evreilor care ar fi tras asupra unui soldat, însă în curtea Chesturii se aflau civili, oameni scoși din case și aduși sub pază.

Contextul politic era deja unul al prigoanei. Când Ion Antonescu a venit la putere, în 1940, numit prim-ministru de regele Carol al II-lea, era convins că Hitler va câștiga războiul. Guvernul său era format din legionari conduși de Horia Sima, iar România a devenit, pentru mai puțin de jumătate de an, Stat Național Legionar. Au fost introduse legi discriminatorii după model nazist, iar evreii au fost excluși treptat din viața publică: nu mai puteau fi proprietari de imobile, bunurile lor funciare au fost naționalizate în octombrie 1940, au fost eliminați din serviciul public, din armată și din magistratură. Prin decretul-lege din 9 august 1940, căsătoriile dintre etnici români și etnici evrei au fost interzise, iar cele existente au fost declarate nule.

După 85 de ani, înhumarea victimelor de la Vulturi în Cimitirul Evreiesc din Păcurari nu repară crima, dar îi redă memoriei publice pe oamenii care au fost ascunși decenii întregi sub pământ. Ceremonia de la Iași a pus, din nou, față în față orașul de astăzi cu una dintre cele mai grele pagini ale istoriei sale: Pogromul din iunie 1941, în care peste 13.000 de evrei au fost uciși, potrivit datelor istorice.

Anton Farcaș