Bogos, afaceristul care a ajuns la Bolojan în războiul cu șeful DSVSA, din nou la DNA Iași: „Sută la sută o să scap”

Un focar de salmoneloză, aproximativ 230.000 de păsări sacrificate și un dosar de despăgubire de 13 milioane de lei au declanșat una dintre cele mai întinse anchete de corupție instrumentate în ultimii ani de DNA Iași. Procurorii susțin că Fănel Bogos, proprietarul grupului avicol Vanbet, ar fi plătit sau ar fi promis sute de mii de euro unor persoane care pretindeau că pot determina schimbarea directorului DSVSA Vaslui. Demersurile au ajuns până la politicieni, foști oameni din serviciile de informații și în biroul lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria.

Acesta este contextul în care Fănel Bogos a revenit astăzi, 2 septembrie 2026, la sediul DNA Iași. Omul de afaceri a fost chemat în legătură cu schimbarea încadrării juridice și prelungirea controlului judiciar, iar în fața jurnaliștilor a prezentat propria versiune asupra dosarului. El a respins acuzațiile, a susținut că nu a discutat despre bani cu Ilie Bolojan și l-a acuzat pe Mihai Ponea, directorul DSVSA Vaslui și cumătrul său, că ar fi împins ancheta într-o direcție greșită.

Fănel Bogos este medic veterinar și fondatorul Vanbet, companie înființată în 2001 și transformată într-unul dintre cei mai mari producători din industria avicolă din Moldova. Grupul controlează peste 20 de ferme de păsări în județele Vaslui, Iași și Galați, o stație de incubație și unități de procesare. În 2025, Vanbet a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 482,7 milioane de lei, un profit net de peste 21 de milioane de lei și un număr mediu de 783 de angajați.

„Am venit pentru schimbarea încadrării și pentru prelungirea controlului judiciar”

La sosirea la DNA Iași, patronul Vanbet a declarat că fusese chemat pentru modificarea încadrării juridice și pentru prelungirea măsurii preventive. Bogos a fost reținut pe 5 noiembrie 2025 și arestat preventiv a doua zi. După aproape cinci luni petrecute în arest, Tribunalul Vaslui a dispus, în martie 2026, plasarea sa sub control judiciar.

„Am venit pentru schimbarea încadrării și pentru prelungirea controlului judiciar. Acum am încadrarea de cumpărare de influență și complicitate la folosirea influenței. Influența nu a fost, nu s-a întâmplat nimic. Cu domnul Bolojan sau cu ceilalți care sunt în dosar nu s-a discutat despre niciun bănuț”, a declarat Fănel Bogos.

La începutul anchetei, DNA anunța că omul de afaceri era cercetat pentru instigare la șantaj în formă continuată și cumpărare de influență. În hotărârile pronunțate ulterior cu privire la măsurile preventive au fost menționate patru acte de cumpărare de influență și complicitatea la folosirea influenței ori autorității politice. Bogos a precizat că noua sa prezență la DNA este legată de o altă modificare a încadrării, ale cărei detalii nu fuseseră prezentate oficial până la ora redactării articolului.

Cum a ajuns Fănel Bogos în biroul lui Ilie Bolojan

Una dintre ramificațiile importante ale anchetei privește întâlnirea din 23 septembrie 2025 dintre Fănel Bogos și Ilie Bolojan, desfășurată la Palatul Victoria. Întrevederea a fost intermediată de Mihai Barbu, care ocupa la acel moment funcțiile de președinte al PNL Vaslui, trezorier al partidului și președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară.

Procurorii susțin că Barbu și-ar fi folosit influența politică pentru a-i facilita lui Bogos întâlniri cu înalți funcționari, cu președintele ANSVSA și cu mai mulți oameni politici. Scopul ar fi fost anularea măsurilor luate împotriva fermelor Vanbet, înlocuirea lui Mihai Ponea de la conducerea DSVSA Vaslui și aprobarea despăgubirilor solicitate de companie.

Fănel Bogos neagă că întâlnirea cu Bolojan ar fi reprezentat rezultatul unei înțelegeri ilegale.

„Am avut o discuție principială, foarte scurtă. Probabil dumnealui, necunoscându-mă și eu fiind insistent, m-a primit. Între timp, probabil nici nu a avut timp să se documenteze despre ceea ce s-a întâmplat”, a afirmat astăzi patronul Vanbet.

Ilie Bolojan a recunoscut anterior că întrevederea a avut loc, dar a susținut că aceasta a durat aproximativ 15 minute și nu a produs nicio consecință. El a declarat că Bogos și-a prezentat nemulțumirile față de autoritățile sanitar-veterinare, fără să-i solicite în mod direct o intervenție. DNA nu a anunțat că Ilie Bolojan ar avea vreo calitate procesuală în dosar.

Afirmația lui Bogos potrivit căreia nu s-a discutat despre bani cu Bolojan nu înlătură însă acuzațiile procurorilor. DNA nu susține că Ilie Bolojan ar fi primit bani, ci că patronul Vanbet ar fi plătit sau ar fi promis bani unor intermediari care afirmau că au influență asupra conducerii ANSVSA și asupra unor politicieni.

Potrivit procurorilor, Bogos ar fi promis și remis 200.000 de lei unei persoane care susținea că poate apela la propriile relații pentru a influența conducerea ANSVSA. Aceeași persoană ar fi primit lunar câte 15.000 de lei, printr-o presupusă angajare fictivă. Omul de afaceri ar mai fi promis 300.000 de euro altor doi intermediari, dintre care 200.000 de euro ar fi fost achitați printr-un contract de consultanță, și aproximativ 250.000 de euro unei alte persoane care pretindea că are acces la înalți funcționari și lideri politici.

„Cumătrul meu a dus DNA-ul pe lucrurile greșite”

În fața jurnaliștilor, Fănel Bogos a pus întreaga poveste pe seama războiului purtat cu Mihai Ponea. Directorul DSVSA Vaslui nu este doar funcționarul pe care afaceristul ar fi încercat să-l schimbe, potrivit DNA, ci și cumătrul său și un fost apropiat pe care Bogos susține că l-ar fi sprijinit timp de 15 ani.

„Toată lumea îmi reproșează că eu l-am crescut pe Ponea și că nu mi-am dat seama de caracterul lui după 15 ani. Toți îmi reproșează același lucru: «Nu tu l-ai crescut pe Ponea?»”, a declarat omul de afaceri.

Bogos susține că dosarul nu ar fi pornit din cercurile politice de la București, ci din conflictul local cu șeful DSVSA Vaslui.

„Lucrurile sunt plecate de aici, de jos. Cei care au făcut acest scenariu mi l-au explicat înainte să-l facă. Mi-au explicat că, dacă sunt acuzați vreodată de cineva, fac ei primii un denunț la DNA și se acoperă”, a afirmat patronul Vanbet.

Acesta a declarat că are încredere în instituțiile statului, dar consideră că procurorii au fost orientați greșit.

„Eu am încredere foarte mult în stat. După părerea mea, inclusiv DNA-ul a fost dus pe drumuri greșite. Au vrut, nu au vrut, nu știu. Învățând medicina veterinară și psihologia animală, este ușor să te joci cu omul. Uitați că și cumătrul meu, cu psihologia animală, a dus DNA-ul pe lucrurile greșite”, a spus Fănel Bogos.

Acuzațiile formulate de Bogos la adresa lui Mihai Ponea reprezintă versiunea omului de afaceri și nu sunt confirmate, în acest moment, printr-o concluzie publică a procurorilor sau printr-o hotărâre judecătorească.

Deși DNA susține că una dintre țintele demersurilor sale era schimbarea directorului DSVSA Vaslui, patronul Vanbet afirmă că nu urmărea înlăturarea lui Ponea.

„Nu vreau să scap de Ponea. Dacă faceți o anchetă jurnalistică, o să constatați că, înainte să mă ia pe mine, cu două-trei zile, m-au sunat doi colegi și m-au întrebat dacă știu pe cineva care ar putea să vină la DSVSA, pentru că problemele erau foarte mari și trebuiau rezolvate. Eu am spus că nu mă interesează. Este declarație dată la DNA”, a susținut Bogos.

Omul de afaceri a invocat și o plângere formulată în anul 2024 pe numele lui Dan Marian, despre care afirmă că privea presupuse intervenții pe lângă un primar pentru ca Vanbet să primească un teren. Dan Marian, fost parlamentar și fost vicepreședinte al Consiliului Județean Vaslui, a fost audiat în vara acestui an la DNA Iași și a declarat că are calitatea de martor.

De la salmonella la despăgubirea de 13 milioane de lei

Punctul de plecare al dosarului îl reprezintă focarul de salmoneloză confirmat în septembrie 2024 la ferma de găini ouătoare din Muntenii de Jos, județul Vaslui. Vanbet a cerut statului aproximativ 13 milioane de lei pentru pierderile suferite, susținând că îmbolnăvirea păsărilor nu s-ar fi produs din vina societății.

DSVSA Vaslui a refuzat aprobarea despăgubirilor și a dispus monitorizarea strictă a neutralizării a aproximativ 230.000 de păsări. Procurorii susțin că în fermă ar fi existat nereguli privind trasabilitatea efectivelor și modul în care au fost raportate suspiciunile de boală.

Fănel Bogos prezintă o variantă complet diferită. El afirmă că probele prelevate de companie în cadrul programului de autocontrol au fost negative în toate cele zece hale, iar după aproximativ o săptămână probele recoltate de autorități ar fi ieșit pozitive în toate halele pentru o tulpină de salmonella pe care afaceristul a descris-o drept nepatogenă.

Bogos respinge și acuzația potrivit căreia ar fi introdus păsări sănătoase printre efectivele contaminate pentru a obține despăgubiri mai mari.

„Nu aveam cum să fac din 10.000 de păsări 50.000. O hală are o capacitate. Dacă hala are capacitate de 30.000 de găini, pot fi 31.000 sau 29.500. Motivul invocat este că aș fi băgat animale sănătoase printre cele bolnave ca să fie despăgubite. Dar animalele nu pot fi mutate pur și simplu dintr-o hală în alta”, a declarat acesta.

Patronul Vanbet susține că nu avea niciun interes economic să sacrifice păsările, întrucât în perioada septembrie–octombrie crește cererea de ouă.

„Despăgubirea nu este un câștig. Statul îți restituie cheltuielile făcute până atunci, ca în cazul unei calamități. În septembrie, puicuța era tânără și eu trebuia să vând ouăle, nu să o omor. Nu are nicio logică”, a afirmat Bogos.

Acesta a mai declarat că fostul director Munteanu, pensionat între timp, cunoștea întreaga situație și ar putea confirma că nicio pasăre și niciun ou nu ar fi părăsit ferma fără documente. Bogos susține că toate actele pe care își întemeiază apărarea au fost deja depuse la dosar.

La DNA Iași a venit doar cu agenda personală, despre care spune că îl ajută să-și amintească activitățile programate în fiecare zi și pe care o numește „luminarea minții”.

Povestea cănii cu ceai

Fănel Bogos a fost întrebat și despre un episod în care ar fi amenințat că îl lovește pe Mihai Ponea cu o cană. Omul de afaceri a negat acuzația și a oferit o explicație neobișnuită.

„Am luat cana lui de ceai, am băut eu ceaiul și după aceea am pus cana înapoi. M-am liniștit după ce am băut ceaiul. Era ceai de liniștire”, a declarat Bogos.

Procurorii susțin însă că asupra directorului DSVSA Vaslui ar fi fost exercitate acte de constrângere. Acestea ar fi constat în amenințări cu fabricarea unor dosare penale și în campanii de denigrare, prin care Ponea trebuia determinat să renunțe la controale, să anuleze măsurile luate împotriva fermelor Vanbet și să aprobe despăgubirile.

Ancheta s-a extins până la Secretariatul General al Guvernului

Prezența lui Fănel Bogos la DNA Iași vine la numai câteva zile după extinderea anchetei asupra Cristinei Trăilă, fost deputat PNL și, până recent, secretar general adjunct al Guvernului.

DNA susține că, în perioada 3–4 noiembrie 2025, Cristina Trăilă ar fi sprijinit demersurile lui Mihai Barbu asupra președintelui ANSVSA pentru înlocuirea lui Mihai Ponea cu o persoană agreată de Fănel Bogos. Scopul ar fi fost aprobarea despăgubirilor de aproximativ trei milioane de euro și diminuarea sau încetarea controalelor sanitar-veterinare la fermele companiei.

Cristina Trăilă este cercetată pentru complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii unor foloase necuvenite. Aceasta a demisionat din funcția deținută la Guvern și a declarat că este nevinovată.

În data de 26 august, Ilie Bolojan a fost așteptat la sediul DNA Iași după apariția unor informații potrivit cărora ar urma să fie audiat ca martor. Bolojan nu s-a prezentat, iar DNA nu a confirmat oficial că acesta ar fi fost citat.

Bogos vrea să meargă și la Marcel Ciolacu

Fănel Bogos a vorbit și despre situația unei ferme cumpărate în județul Buzău în urmă cu trei ani, unde intenționează să dezvolte un proiect pentru transformarea gunoiului de grajd în compost. Acesta susține că a investit în alei betonate și utilaje noi, dar că unitatea nu mai poate fi autorizată după ce inspectorii ar fi descoperit rozătoare.

„Ferma are 20 de hectare, cu parte curată și parte murdară. Nu pot să schimb biotopul sau ecosistemul omorând toți șoarecii de acolo. Putem preveni și putem îmbunătăți condițiile. Am avut și eu un șoarece în bucătărie și nu am scăpat până nu am demontat mobila”, a afirmat patronul Vanbet.

Bogos i-a invitat pe jurnaliști să viziteze ferma și să verifice investițiile pe care susține că le-a realizat.

„Veniți la fața locului, că vă arăt tot ce am construit și tot ce am făcut”, a declarat acesta.

Omul de afaceri a anunțat că intenționează să meargă la Buzău pentru a-i prezenta situația lui Marcel Ciolacu. Bogos susține că nu dorește să solicite un favor, ci să explice problemele cu care se confruntă. În aceeași perioadă ar urma să aibă discuții cu reprezentanții BCR și Băncii Transilvania despre creditele contractate pentru investiții.

Vanbet are ferme și în județul Iași

Compania Vanbet deține două ferme de pui în județul Iași, la Tomești și Victoria. În anul 2025, DSVSA Iași a aplicat celor două unități trei amenzi în valoare totală de 23.200 de lei.

Ferma din Tomești a primit, în februarie 2025, o amendă de 1.200 de lei, iar unitatea din Victoria a fost sancționată cu 5.000 de lei pentru probleme legate de microclimat și bunăstarea puilor. În luna iulie, la Tomești a fost aplicată o nouă amendă, în valoare de 17.000 de lei, pentru defecțiuni ale aparaturii de măsurare a microclimatului și neconcordanțe privind numărul păsărilor.

În ciuda acuzațiilor și a perioadei petrecute în arest, Fănel Bogos s-a declarat convins că va fi găsit nevinovat.

„Nu sper, sunt sută la sută sigur că o să scap. Am fost olimpic în clasa a XII-a la genetică. Am fost în armată, am scăpat de Revoluție, am scăpat de cartușe și nu scap acum de o mascaradă?”, a declarat patronul Vanbet.

Fănel Bogos beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Vlad Mirea