Șăful concursurilor din Bremărie, cu urechile ciulite prin toate birourile!

Dragi cetitori, papagalii zurbagii au mai prins o bârfă din Bremăria Eșului, acolo unde, cică, pereții au urechi, ușile au ochi, iar vorbele circulă mai rapid decât hârtiile care așteaptă semnătura șăfilor. Dada!

Ei bine, de data asta, în centrul bârfelor a ajuns chiar șăful concursurilor din Bremărie, despre care gurile rele spun că ar avea un talent deosebit la cules enformații. Nu știm noi cât de priceput este la organizat concursuri, dar, dacă ar exista unul pentru adunat bârfe de pe holuri, cică ar pleca acasă cu premiul Pulitzer!

Papagalii povestesc că omul nostru ar fi tare curios să afle cine cu cine vorbește, cine pe cine critică și, mai ales, ce se mai spune despre Mișel, marele stăpân al Bremăriei. Că doar nu poate omul să le știe pe toate, așa că mai are nevoie și de câte o ureche bine plasată în colțurile întunecate.

Numai că aici apare marea dilemă a papagailor: la câte „surse” mișună prin Bremărie, cine pe cine mai dă în primire? Că, dacă toată lumea ascultă pe toată lumea, s-ar putea ca într-o bună zi șăfii să primească propriile bârfe înapoi, frumos împachetate și prezentate drept enformații de mare interes. Nu?

Așa că papagalii zurbagii îi dau un sfat șăfului concursurilor: mai multă grijă la concursuri și mai puțină curiozitate prin birouri! Nu de alta, dar în Bremărie vorbele au picioare scurte.

Și uite așa, dragi cetitori, în Bremăria Eșului nu se știe niciodată cine lucrează, cine ascultă și cine povestește mai departe.

**Textul de mai sus folosește satiră pentru a ironiza realități locale și naționale. În articolele de știri ale ediției noastre, aceste subiecte sunt abordate riguros și documentat. Orice asemănare cu persoane sau fapte reale este întâmplătoare**