Dosar „subțire”? Inculpații din uriașul dosar de evaziune fiscală al DIICOT Iași, eliberați rapid de către judecători

Un dosar de criminalitate organizată instrumentat la Iași, în care anchetatorii au calculat prejudicii de peste 55 de milioane de lei, a avut parte de o răsturnare de situație în fața judecătorilor. După ce au fost reținuți pentru 24 de ore, șase dintre inculpații pentru care procurorii DIICOT Iași au solicitat arestarea preventivă au fost puși în libertate. Instanța a respins toate cele șase propuneri de arestare, considerându-le neîntemeiate, și a dispus plasarea persoanelor cercetate sub control judiciar pentru 60 de zile. Decizia a fost pronunțată vineri, 16 octombrie 2026, la ora 23:10.

Hotărârea vine după o operațiune de amploare desfășurată de procurorii DIICOT Iași și polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, care au efectuat 48 de percheziții în șase județe și în municipiul București. Descinderile au avut loc inclusiv în județul Iași, unde se află și structurile judiciare care coordonează ancheta.

Potrivit încheierii nr. 244/2026, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerile de arestare preventivă formulate în dosarul de urmărire penală nr. 276/62/P/2025 pentru Florian Mihăiță, Eliza-Crina Lalu, Ștefan Stoica, Vasile Chiș, Mihai-Daniel Savu și Ion Nițu.

„Respinge, ca neîntemeiată, propunerea de arestare preventivă”, se arată în hotărârea judecătorească, aceeași soluție fiind pronunțată pentru fiecare dintre cei șase inculpați.

Judecătorul a dispus punerea acestora în libertate de sub puterea măsurii reținerii, dacă nu sunt reținuți sau arestați într-o altă cauză. Controlul judiciar a fost stabilit pentru perioada 16 octombrie – 14 decembrie 2026, inclusiv. Hotărârea putea fi contestată în termen de 48 de ore, potrivit condițiilor precizate în încheiere.

Ancheta DIICOT Iași vizează o presupusă rețea care acționa din 2021

Cercetările au început în urma suspiciunilor privind existența unui mecanism de evaziune fiscală și spălare a banilor în domeniul construcțiilor. Potrivit informațiilor comunicate de Poliția Română pe 15 octombrie 2026, peste 20 de persoane ar fi fost implicate, începând cu anul 2021, într-o grupare care urmărea obținerea unor sume importante prin evitarea plății obligațiilor fiscale.

Anchetatorii susțin că mecanismul ar fi fost construit în jurul mai multor societăți comerciale, unele cu activitate economică reală, altele folosite ca intermediari, precum și firme de tip fantomă. Prin intermediul acestora ar fi fost înregistrate operațiuni comerciale fictive sau supraevaluate, în special pentru lucrări din domeniul construcțiilor.

Concret, firmele ar fi emis și înregistrat facturi pentru lucrări care nu au fost executate în realitate sau pentru servicii a căror valoare era umflată artificial. Documentele ar fi permis deducerea nelegală a TVA, reducerea impozitului pe profit și justificarea unor transferuri de bani fără o activitate economică reală în spate.

„Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, începând cu anul 2021, peste 20 de persoane ar fi acționat în cadrul unei grupări de criminalitate organizată”, au transmis reprezentanții Poliției Române în comunicatul privind operațiunea.

Anchetatorii au mai stabilit că unele dintre firmele utilizate în circuit nu ar fi avut angajați, capacitatea economică necesară sau relații comerciale care să justifice valoarea tranzacțiilor declarate. Banii ar fi circulat succesiv între societăți, fiind ulterior retrași în numerar, pentru a ascunde proveniența reală a sumelor.

Peste 55 de milioane de lei, prejudiciul estimat de anchetatori

Dimensiunea financiară a dosarului este una considerabilă. Potrivit datelor comunicate de Poliția Română, prejudiciul estimat în dauna bugetului de stat este de cel puțin 16.665.844 de lei, calculat pentru perioada 2023–2025.

Din această sumă, 9.067.303 lei reprezintă TVA, iar 7.598.538 de lei reprezintă impozit pe profit.

Separat, anchetatorii au calculat un prejudiciu de cel puțin 38.729.358 de lei în raport cu societățile comerciale implicate în presupusul circuit fictiv. Astfel, valoarea cumulată a prejudiciilor estimate depășește 55 de milioane de lei, fără ca aceste sume să fi fost stabilite definitiv de o instanță.

Deși presupusa grupare ar fi început să acționeze încă din 2021, prejudiciile comunicate până în prezent au fost calculate numai pentru perioada 2023–2025.

Percheziții inclusiv în județul Iași. Cinci mașini de lux, indisponibilizate

Operațiunea din 15 octombrie a mobilizat polițiști și procurori din mai multe structuri de combatere a criminalității organizate. Cele 48 de mandate de percheziție domiciliară au fost puse în aplicare în județele Iași, Giurgiu, Prahova, Maramureș, Dâmbovița și Ilfov, precum și în municipiul București.

La acțiune au participat polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași, sub coordonarea procurorilor DIICOT Iași, cu sprijinul structurilor de combatere a criminalității organizate din București, Ploiești și alte județe. Au fost implicați și polițiști ai Inspectoratului de Poliție Județean Iași, inclusiv din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Autoritățile nu au comunicat câte dintre percheziții au avut loc în județul Iași, în ce localități s-a intervenit și care sunt societățile comerciale din județ vizate de cercetări.

În urma descinderilor, anchetatorii au ridicat 374.188 de lei, 32.715 euro și 9.970 de dolari americani. Au fost descoperite documente contabile, ștampile ale unor societăți comerciale, telefoane mobile, laptopuri, o tabletă, dispozitive de stocare a datelor, token-uri pentru semnătură electronică și 30 de carduri bancare.

Au fost ridicate și două ceasuri de lux, iar cinci autoturisme de lux, evaluate la peste 500.000 de euro, au fost indisponibilizate.

La finalul operațiunii, procurorii au dispus reținerea a șapte persoane, cinci bărbați și două femei, în timp ce alte trei persoane, o femeie și doi bărbați, au fost plasate sub control judiciar. Încheierea judecătorească din 16 octombrie privește șase dintre inculpații pentru care DIICOT Iași a cerut arestarea preventivă. Situația judiciară a celei de-a șaptea persoane reținute nu rezultă din această hotărâre.

Cine sunt inculpații pentru care judecătorul a respins arestarea

Florian Mihăiță este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor. Eliza-Crina Lalu este cercetată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.

În cazul lui Ștefan Stoica, acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor. Vasile Chiș este cercetat pentru aderare la un grup infracțional organizat, complicitate la evaziune fiscală și spălarea banilor.

Mihai-Daniel Savu și Ion Nițu sunt cercetați pentru aderare la un grup infracțional organizat și spălarea banilor în formă continuată. În cazul lui Ion Nițu, procurorii au reținut patru acte materiale ale presupusei infracțiuni de spălare a banilor.

Deși nu au fost arestați preventiv, cei șase au primit obligații stricte. Nu au voie să părăsească România fără aprobarea organelor judiciare, trebuie să se prezinte la poliție conform programului de supraveghere și nu pot lua legătura, direct sau indirect, cu ceilalți inculpați, suspecți sau martori din dosar, cu excepțiile familiale stabilite de instanță.

Florian Mihăiță și Ion Nițu vor fi supravegheați de Poliția Bolintin-Vale, județul Giurgiu. Eliza-Crina Lalu, Ștefan Stoica și Vasile Chiș se află sub supravegherea Poliției Capitalei, iar Mihai-Daniel Savu sub supravegherea polițiștilor din comuna Olari, județul Prahova.

Judecătorul le-a atras atenția că încălcarea cu rea-credință a obligațiilor poate duce la înlocuirea controlului judiciar cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Ancheta DIICOT Iași continuă pentru stabilirea responsabilității fiecărei persoane implicate în presupusul circuit financiar, identificarea societăților comerciale folosite și recuperarea prejudiciilor. Respingerea propunerilor de arestare preventivă nu înseamnă încetarea urmăririi penale sau achitarea inculpaților. Toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Vlad Mirea