Iată dosarul procurorilor care au obținut arestarea notarului Alexandru Toader. Poveștile celor opt studente care reclamă abuzuri sexuale

24 octombrie 2026, 12:04 0

Iată dosarul procurorilor care au obținut arestarea notarului Alexandru Toader. Poveștile celor opt studente care reclamă abuzuri sexuale

Șapte studente ale Facultății de Drept din Iași apar ca persoane vătămate în dosarul penal al notarului Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader. Una reclamă două violuri, alte două descriu agresiuni sexuale, iar o a patra susține că a scăpat de o agresiune după ce s-a ferit de profesor. În cazul celorlalte trei, procurorii au reținut acuzații de folosire abuzivă a funcției în scop sexual. Anchetatorii descriu un presupus comportament repetat, întins pe mai mulți ani, în care notarul și lectorul universitar ar fi folosit autoritatea de la catedră pentru a se apropia de studente, a le izola și a le solicita favoruri sexuale.

Ziarul de Interes a analizat referatul de 64 de pagini prin care procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași au solicitat arestarea preventivă a notarului Alexandru Toader. Documentul, întocmit pe 23 octombrie 2026, prezintă acuzațiile, declarațiile studentelor, mărturiile colegilor, conversațiile electronice și concluziile expertizelor psihologice.

Dincolo de gravitatea fiecărei acuzații, anchetatorii au identificat un mecanism care s-ar fi repetat în relațiile profesorului cu studente din generații diferite. Abordările ar fi început de la probleme universitare, examene, restanțe sau solicitări de îndrumare, pentru ca ulterior discuțiile să se mute în spațiul privat.

Procurorii vorbesc despre identificarea unor vulnerabilități, izolarea studentelor, testarea capacității acestora de a refuza, solicitări de ștergere a mesajelor și, în unele cazuri, trecerea la contacte fizice nedorite.

Aceste manifestări, dacă vor fi confirmate de instanță, prezintă caracteristicile unui comportament de tip prădător sexual. Expresia nu este o încadrare juridică și nu apare ca diagnostic în referatul procurorilor, dar descrie tiparul de exploatare a vulnerabilității și autorității pe care anchetatorii îl atribuie inculpatului.

Ancheta nu se limitează la cele șapte studente pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Procurorii au consemnat și o altă presupusă agresiune sexuală, cercetată separat, cu privire la faptă. În plus, dosarul conține numeroase declarații ale altor studente care au relatat abordări asemănătoare, fără ca fiecare situație să fi fost încadrată drept infracțiune.

Potrivit informațiilor redacției, zeci de persoane au fost audiate în ultimele săptămâni la Iași. Numărul celor audiate nu trebuie confundat cu numărul persoanelor vătămate.

Studenta R.I. – două presupuse violuri, la notariat și în facultate

Cea mai gravă acuzație privește o studentă care, în noiembrie 2022, trebuia să refacă activitatea de seminar la Drept Civil.

Tânăra promovase examenul, însă nu îndeplinise condiția privind prezențele la seminare. Pentru a-și rezolva situația școlară, era nevoită să participe din nou la activitățile coordonate de Alexandru Toader.

Potrivit declarației sale, profesorul ar fi observat că avea emoții puternice atunci când era ascultată. Vocea îi tremura, iar dificultatea de a vorbi în fața colegilor îi afecta încrederea.

La începutul lunii noiembrie, Alexandru Toader ar fi cerut să discute cu ea după seminar. Conversația, pornită de la situația universitară, ar fi ajuns la problemele sale emoționale și la faptul că urma terapie.

Profesorul i-ar fi sugerat că asemenea dificultăți puteau fi rezolvate altfel, după care ar fi propus să comunice pe Instagram.

Au urmat mesaje private și o invitație la biroul notarial.

Pe 8 noiembrie 2022, studenta s-a prezentat la notariat. Le spusese anterior prietenelor unde merge și se temea că refuzul invitației ar putea avea consecințe asupra promovării disciplinei.

Potrivit procurorilor, Alexandru Toader ar fi profitat de această teamă și ar fi constrâns-o să întrețină un raport sexual și să efectueze un act sexual oral.

Tânăra a declarat că a rămas blocată, fără să poată reacționa. În relatarea sa, nu considera că are posibilitatea reală de a se opune fără să-și compromită continuarea studiilor.

În aceeași seară, le-ar fi povestit unor prietene cele întâmplate. Acestea au declarat ulterior că au văzut-o plângând și că era puternic afectată.

Al doilea episod ar fi avut loc pe 15 noiembrie 2022, chiar în Facultatea de Drept.

După susținerea unui test parțial, profesorul ar fi chemat-o în biroul său, i-ar fi reproșat că nu învățase suficient și ar fi constrâns-o din nou să întrețină un raport sexual.

Studenta a relatat că se simțea lipsită de orice posibilitate de a schimba situația.„Nu mai am nicio putere, nici dacă învăț nu-i bine, nici dacă nu învăț nu-i bine”, a declarat aceasta în timpul anchetei.

La numai câteva zile după al doilea episod, tânăra a renunțat la Facultatea de Drept. S-a retras pentru o perioadă la domiciliul părinților, iar ulterior și-a continuat studiile într-un alt domeniu.

Procurorii au coroborat declarațiile sale cu mărturiile prietenelor, conversațiile păstrate, documentele universitare și o expertiză psihologică.

Evaluarea a evidențiat manifestări traumatice și o stare de blocaj compatibilă cu reacțiile descrise de studentă. Specialiștii nu au identificat indicatori majori de simulare sau exagerare intenționată.

Pentru cele două episoade, anchetatorii au reținut infracțiunea de viol în formă continuată, cu două acte materiale, precum și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.

S.E. – chemată în birou după restanță. Profesorul ar fi încuiat ușa

O altă studentă, în vârstă de 21 de ani la momentul faptelor, a relatat un episod petrecut în septembrie 2024.

Tânăra susținuse un examen restant la Drept Civil și era singura studentă prezentă la evaluare.

După predarea lucrării, a așteptat rezultatul în fața sălii. Aproximativ 10–15 minute mai târziu, Alexandru Toader ar fi ieșit și i-ar fi spus că nu se descurcase prea bine, invitând-o în biroul său.

Studenta a declarat că, odată ajunsă în cabinet, a auzit ușa fiind încuiată.

Cunoștea deja relatările care circulau printre studente despre comportamentul profesorului și a început să tremure. „Îmi era frică, eram panicată”, le-a spus anchetatorilor.

În loc să se limiteze la discutarea examenului, profesorul ar fi început să îi adreseze întrebări personale.

Potrivit declarației sale, discuția a căpătat treptat un caracter sexual. În referat, procurorii descriu și un contact fizic nedorit, în urma căruia studenta a reclamat că a fost agresată sexual.

Tânăra a relatat că se temea atât de situația din birou, cât și de consecințele unui eventual refuz.

Anchetatorii au analizat declarația sa împreună cu mesajele păstrate, relatările unei martore și un raport de expertiză psihologică întocmit în iulie 2026.

În cazul S.E., Alexandru Toader este acuzat de agresiune sexuală și de două infracțiuni de folosire abuzivă a funcției în scop sexual.

A.M. – profesorul ar fi schimbat ora cursului ca să o invite la cafea

O altă studentă, înscrisă în anul I la forma de învățământ cu frecvență redusă, a declarat că Alexandru Toader a contactat-o repetat pe Instagram, în noiembrie și decembrie 2022.

Profesorul ar fi reacționat la fotografiile sale în costum de baie, i-ar fi trimis mesaje și imagini care puteau fi vizualizate o singură dată și ar fi invitat-o insistent la cafea.

Potrivit declarației, Alexandru Toader i-ar fi spus inclusiv că modificase ora unei activități didactice pentru a avea timp să se întâlnească.

În același timp, i-ar fi cerut să șteargă conversațiile și să nu povestească altor persoane despre discuțiile lor.

Studenta a explicat că îi răspundea limitat, deoarece se temea că un refuz categoric i-ar putea afecta notele sau transferul la forma de învățământ cu frecvență.

Într-o seară, după un curs desfășurat între orele 18 și 20, profesorul ar fi chemat-o singură în cabinetul său. Colegii au avertizat-o că nu era firesc să urce singură într-o clădire care urma să fie închisă.

O martoră a declarat că a așteptat-o aproximativ 20–25 de minute și că, la întoarcere, tânăra era agitată, confuză și tremura.

Ulterior, Alexandru Toader ar fi invitat-o la biroul notarial, sub pretextul discutării unei lucrări.

Potrivit declarației studentei, într-o încăpere neluminată, profesorul s-ar fi apropiat brusc pentru a o săruta pe gură. Tânăra s-a retras imediat, evitând contactul.

Procurorii au încadrat episodul drept tentativă la agresiune sexuală și au reținut, separat, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual.

Un detaliu important este că A.M. a dorit să rămână în dosar în calitate de martor, nu de persoană vătămată constituită ca parte procesuală. Acest lucru nu a împiedicat procurorii să formuleze acuzații pentru faptele reclamate.

M.T. – apeluri insistente, mesaje care dispăreau și o agresiune în propria locuință

În cazul unei studente din anul I, presupusele fapte s-au petrecut în vara anului 2025.

După susținerea unui examen la Drept Civil, tânăra a observat că profesorul activase pe Instagram funcția prin care mesajele dispar automat. I-a trimis imediat unei prietene o captură de ecran.

A doua zi, înainte de afișarea notei, Alexandru Toader i-ar fi transmis mesajul „Felicitări”.

Au urmat solicitarea numărului de telefon, mutarea conversației pe WhatsApp și folosirea mesajelor care dispăreau după 24 de ore.

Profesorul i-ar fi cerut să nu-i salveze numărul sub numele real, să nu spună nimănui că discută și să răspundă la telefon numai când era singură.

O martoră a declarat că a asistat la situații în care Alexandru Toader o suna de șapte-opt ori consecutiv, până când studenta răspundea.

Într-o împrejurare, prietena tinerei s-ar fi retras în baie pentru ca aceasta să poată vorbi la telefon fără ca profesorul să afle că mai era cineva în locuință.

Alexandru Toader ar fi insistat să se întâlnească, invocând inițial dorința de a primi opinii despre facultate și examene.

Studenta a propus o întâlnire în timpul zilei, într-un loc public. Profesorul ar fi refuzat, motivând că nu dorea să fie văzuți împreună.

În cele din urmă, în iulie 2025, acesta ar fi ajuns la blocul în care locuia tânăra și ar fi insistat să urce în garsonieră.

Potrivit declarației sale, odată intrat, profesorul i-ar fi cerut să își scoată sacoul pentru a-i vedea tatuajele. Studenta a refuzat.

Ulterior, Alexandru Toader s-ar fi așezat lângă ea pe pat. Când tânăra s-a îndepărtat, ar fi urmărit-o până lângă un perete, blocându-i retragerea cu brațul.

Procurorii susțin că ar fi atins-o în zona sânului și ar fi sărutat-o pe buze împotriva voinței sale.

Studenta a reușit să se strecoare pe sub brațul profesorului și i-a cerut să plece.

Potrivit declarației sale, Alexandru Toader i-ar fi spus că „ceea ce nu se poate dovedi este ca și cum nu există”.

După incident, tânăra și-a contactat o prietenă, căreia i-a povestit cele întâmplate. Martora a declarat că aceasta era șocată și foarte agitată.

Profesorul ar fi continuat să o contacteze și ulterior. Într-o discuție despre ziua sa de naștere, i-ar fi cerut un „cadou cu fundiță roșie”, expresie interpretată de studentă ca o nouă solicitare sexuală.

În acest caz, procurorii au reținut agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, în formă continuată.

B.D. – „Recapitularea” propusă înainte de examen

O altă studentă a fost contactată în ianuarie 2022, înaintea examenului la Drept Civil.

Potrivit referatului, Alexandru Toader ar fi început conversația pe Facebook Messenger, apoi i-ar fi cerut să continue discuția pe Snapchat.

Profesorul ar fi insistat asupra confidențialității, întrebând-o unde locuiește și cu cine se află.

Ulterior, i-ar fi propus o întâlnire prezentată drept o „recapitulare” pentru examen.

Când studenta i-a răspuns că învăța deja, acesta ar fi insistat, întrebând-o dacă înțelesese adevăratul sens al invitației. „Ai prins sau nu ideea? Cu recapitularea?”, este una dintre replicile consemnate în referat.

O colegă a urmărit conversația în timp real și a fotografiat ecranul telefonului cu propriul dispozitiv.

Imaginile au ajuns la dosar, alături de declarațiile celor două tinere.

Procurorii au apreciat că profesorul ar fi folosit apropierea examenului și poziția sa universitară pentru a solicita implicit favoruri sexuale.

Pentru acest episod a fost reținută infracțiunea de folosire abuzivă a funcției în scop sexual.

A.G. – cartea oferită cadou, pretext pentru o întâlnire la birou

În noiembrie 2022, Alexandru Toader ar fi contactat o altă studentă prin Instagram.

Potrivit procurorilor, discuția a început pe 2 noiembrie, când profesorul i-ar fi trimis o fotografie cu vizualizare unică, prezentată ulterior ca fiind expediată accidental.

După ce tânăra i-a precizat că este studenta sa, Alexandru Toader ar fi continuat conversația.

La un moment dat, i-ar fi propus să îi ofere o carte și i-ar fi transmis adresa biroului, insistând să vină să o ridice.

Studenta a sugerat ca volumul să-i fie predat la facultate, în prezența colegilor.

Profesorul ar fi respins această variantă și ar fi continuat să insiste pentru întâlnirea privată.

Anchetatorii au identificat în conversație și formulări cu dublu înțeles sexual.

După refuzul studentei, abordările ar fi continuat în aceeași lună.

La dosar au fost depuse mesaje originale și declarații ale colegelor care cunoșteau situația încă din perioada respectivă.

Procurorii au reținut folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, considerând că oferirea cărții ar fi reprezentat un pretext pentru apropierea de studentă.

J.M. – chemată pentru promovarea examenului, apoi întrebată dacă ar „călca strâmb”

O altă tânără a reclamat o întâlnire petrecută pe 17 ianuarie 2025, în biroul profesorului din facultate.

Potrivit declarației sale, Alexandru Toader ar fi chemat-o pentru a discuta o lucrare și promovarea disciplinei.

După intrarea studentei, profesorul ar fi încuiat ușa.

I-ar fi spus că dorește să o promoveze, dar că nu îi plăcuse ceva la lucrare, fără să precizeze ce anume greșise.

Discuția s-ar fi îndepărtat apoi de subiectul academic.

Profesorul ar fi început să vorbească despre relații personale, fidelitate și posibilitatea de a „călca strâmb”, apropiindu-se treptat de studentă.

Tânăra a refuzat avansurile și i-ar fi spus că tatăl său îl cunoștea pe Tudorel Toader.

Potrivit declarației, în acel moment profesorul s-ar fi retras. La solicitarea studentei, a descuiat ușa și i-a permis să plece.

O prietenă a confirmat că primise mesaje despre chemarea în cabinet și că tânăra îi relatase ulterior cele întâmplate.

Pentru această faptă, procurorii au reținut folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, considerând că presupusa solicitare era legată direct de atribuțiile profesorului privind evaluarea și promovarea.

Încă o posibilă agresiune sexuală, cercetată separat

Cele șapte cazuri nu epuizează toate faptele menționate în referat.

Prin ordonanța din 13 octombrie 2026, procurorii au extins urmărirea penală cu privire la o altă presupusă agresiune sexuală, reclamată de o tânără identificată aici prin inițialele M.A.E.

La data întocmirii referatului, cercetările pentru această faptă continuau in rem, adică în legătură cu fapta, pentru completarea probatoriului.

Prin urmare, nu poate fi prezentată drept o a opta infracțiune pentru care Alexandru Toader fusese deja pus sub acuzare.

Alte studente au descris abordări asemănătoare

Referatul cuprinde și declarații ale altor tinere care nu figurează între cele șapte cazuri pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală.

Unele au relatat mesaje private primite pe Instagram, invitații pe Snapchat, comentarii despre fotografii sau solicitări de a discuta telefonic fără alte persoane în apropiere.

O studentă a declarat că profesorul îi scrisese chiar în timpul cursului, pornind de la fotografia unei motociclete. Mesajele ar fi continuat și în anii următori, inclusiv atunci când aceasta nu îi răspundea.

O altă tânără a povestit că fusese invitată să rămână după examen, iar ulterior primise mesaje temporare și invitații repetate.

Procurorii au precizat că, în aceste situații, probele nu au permis identificarea suficient de clară a unor solicitări sexuale care să justifice acuzații penale distincte.

Declarațiile au fost însă considerate relevante pentru stabilirea presupusului mod de acțiune.

Anchetatorii subliniază că studentele proveneau din generații diferite și, cu o excepție, nu se cunoșteau între ele. Cu toate acestea, relatările lor prezentau numeroase asemănări.

Procurorii descriu un mecanism repetat: autoritate, izolare, presiune și secret

În referatul de arestare, anchetatorii formulează una dintre cele mai importante concluzii ale dosarului.

Aceștia descriu un mecanism progresiv și repetitiv, în care profesorul ar fi identificat studente vulnerabile, ar fi inițiat contactul sub un pretext academic, apoi ar fi încercat să mute relația într-un spațiu privat.

În unele situații, ar fi cerut ștergerea mesajelor, folosirea unor aplicații cu conversații temporare sau păstrarea secretului.

Procurorii susțin că, în cazurile de agresiune, refuzul studentelor nu ar fi determinat întotdeauna încetarea apropierilor.

Această presupusă succesiune a faptelor explică de ce anchetatorii consideră că nu este vorba despre episoade izolate, ci despre un comportament repetat, desfășurat pe parcursul mai multor ani.

În document apar și declarații potrivit cărora Alexandru Toader le-ar fi transmis studenților că află ce discută între ei.

Un martor a relatat că profesorul ar fi avertizat, după comentariile făcute de studenți în timpul semestrului, că urma să se „distreze” și el pe seama lor în sesiune.

O altă martoră a declarat că Alexandru Toader ar fi afirmat că are persoane de la care află ce se vorbește despre el.

Anchetatorii consideră că asemenea manifestări ar fi contribuit la un climat de teamă, în care unele studente evitau să refuze categoric invitațiile sau să reclame presupusele fapte.

De ce apare numele Tudorel Toader în declarațiile studentelor

Referatul conține mai multe referiri la influența pe care studentele o atribuiau familiei Toader.

Unele tinere au declarat că se temeau să nu aibă probleme la examene sau în viitoarea carieră juridică dacă ar fi reclamat comportamentul profesorului.

În percepția acestora, pozițiile ocupate de Tudorel Toader în justiție și în conducerea universității ar fi făcut dificilă contestarea fiului său.

Procurorii precizează însă că această teamă nu dovedește că fostul ministru al Justiției ar fi intervenit efectiv în vreuna dintre situațiile cercetate.

Tudorel Toader a respins public acuzațiile și a susținut că ancheta ar reprezenta un atac îndreptat împotriva sa, prin intermediul fiului său.

Aproape un an de cercetări universitare, fără o hotărâre comunicată procurorilor

Documentele analizate de anchetatori arată că, după apariția primelor acuzații, Comisia de Etică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași s-a autosesizat pe 24 noiembrie 2025.

Au fost efectuate audieri și au fost solicitate informații, însă documentația transmisă procurorilor nu cuprindea o hotărâre de soluționare a cercetării interne.

În luna mai 2026, chiar Alexandru Toader solicitase, prin avocat, informații despre stadiul procedurii.

Procurorii au considerat relevantă această incertitudine instituțională, mai ales în contextul în care inculpatul își păstra calitatea de cadru didactic.

Pe 23 octombrie 2026, Alexandru Toader a fost reținut pentru 24 de ore. În aceeași zi, procurorii au cerut arestarea sa preventivă.

La audiere, notarul și-a exercitat dreptul la tăcere, în prezența avocaților aleși, Andreea Olga Urdă și Tudorel Toader.

Sâmbătă, 24 octombrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Hotărârea poate fi contestată. Toate faptele prezentate reprezintă acuzații aflate în cercetare, iar Alexandru Toader beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Alexandru DAMIAN