A murit Constantin Orhei, părintele Conest SA. Cum a pierdut firma în fața prietenului său, Viorel Cozma, în urmă cu 16 ani | FOTO

Constantin Orhei, fost director și acționar principal al Conest SA, a murit săptămâna trecută la vârsta de 91 de ani. Înmormântarea a avut loc vineri, la Cimitirul „Eternitatea”. Dispariția lui Orhei închide un capitol din istoria economică a Iașului și readuce în atenție unul dintre cele mai tensionate episoade din mediul de afaceri local: războiul pentru acționariatul Conest, care a abut loc în 2010. Atunci, Orhei, omul care condusese compania două decenii a fost împins în afară chiar de către prietenul săi, Viorel Cozma, care a cumpărat discret și masiv acțiuni de la angajați.

Conest SA, firmă descrisă în spațiul public drept „de suflet” a fostului primar Constantin Simirad și considerată în prezent „firma de casă” a Primăriei Iași, a rămas până astăzi un constructor cu lucrări masive în derulare pentru instituții ale statului. În urmă cu 16 ani, însă, compania trăia o bătălie internă care avea să-i schimbe definitiv echilibrul de putere.
În anii în care a condus Conest, Constantin Orhei era omul din spatele mecanismului care mișca firma. Orhei controla în subsidiar și firma Mecon, cu care, în practică, „împărțea licitații” sau subcontracta lucrări. Conest mai avea atunci și Hotelul Conest, din zona Pieței Nicolina, devenit ulterior Onest. De subliniat este faptul că Orhei a fost „arhitectul” ansamblului Platoul Însorit din Galata, proiect imobiliar asociat și cu numele actualului primar Mihai Chirica, care locuiește la o vilă din interior.

Epopeea preluării a început în 2008, când firma Media Rom Group (MRG) SRL a intrat în acționariatul Conest. MRG era specializată pe vânzări de carburanți și materiale de construcții și a devenit acționar în luna mai 2008, după ce a achiziționat 21,28% din acțiuni de la persoane fizice – salariați ai companiei. În structura MRG, principalul acționar era Viorel Cozma, cu 51%, alături de Ioan Melinte (34%) și Ionel Stoica (15%).
La începutul anului 2010, cumpărările de acțiuni s-au accelerat: MRG începuse de câteva luni să cumpere masiv și discret acțiuni la Conest, iar în paralel, Viorel Cozma cumpăra și el pe persoană fizică. Astfel, în martie 2010, deținea deja mai mult de jumătate din acțiunile companiei, pe care le-a cumpărat masiv de la angajați. În paralel, Constantin Orhei, acționarul principal „din acte” și directorul firmei, cumpăra și el de la micii acționari, însă tabăra MRG l-a întrecut.

În martie 2010, datele de la Oficiul Registrului Comerțului Iași indicau o structură de acționariat care arăta clar de ce pachetul micilor acționari devenise ținta tuturor: Constantin Orhei deținea 37,2% din companie, aproximativ 30 de persoane fizice aveau împreună 38,9%, iar MRG deținea 23,83%.
De aici, conflictul a căpătat forma unui război în toată regula, dus în două planuri: pe de o parte, în piața „tăcută” a acțiunilor cumpărate de la oameni, pe de altă parte, în interiorul conducerii companiei iar cele două tabere s-au angajat în acțiuni de determinare a salariaților să-și vândă acțiunile. Lupta a fost câștigată în final de tabăra lui Viorel Cozma. Ulterior, o comisie a analizat cine este acționar majoritar și legalitatea achizițiilor, în momentul în care s-a ajuns la Adunarea Generală a Acționarilor.

Cu toate că, la nivel de procente, bătălia era câștigată de Cozma și oamenii săi, Constantin Orhei nu a cedat ușor la acel moment. El critica public noul acționar și spunea că are „o nemulțumire” legată de Media Rom Group, invocând inclusiv riscul de imagine pentru Conest. „Nu vreau ca Media Rom Grup să strice imaginea firmei Conest SA, mai ales că reprezentanții acesteia sunt cercetați de DNA într-un caz de fraudă cu fonduri europene”, declara Orhei, potrivit citatului din materialul de arhivă. De cealaltă parte, reprezentanții MRG susțineau că Orhei nu este „fair-play”.

Un detaliu care dă greutate preluării firmei mamut Conest a fost paradoxul relației personale dintre cei Orhei și Cozma: în timp ce se luptau pentru controlul companiei, Orhei și Cozma erau prezentați drept apropiați, mergând inclusiv în concedii împreună. Totuși, Cozma a căștigat războiul la limită: Consiliul de Administrație al Conest era format din 11 administratori, iar președinte era chiar Constantin Orhei iar cei mulți membri ai CA îi erau loiali lui Orhei. În tabăra lui Viorel Cozma apărea un singur om: Irinel Tofan, fost director al MRG, pus ulterior ca director și administrator al Conest. Miza era „uriașă”, tocmai pentru că firma avea atunci multe contracte de milioane de euro cu statul – situație descrisă ca fiind valabilă și în prezent, prin relația cu Primăria Iași.

După pierderea controlului, Constantin Orhei a intrat „într-un con de umbră”, chiar dacă, pentru a pleca din societate, a obținut în urma negocierilor câteva imobile în ansamblul Platoul Însorit și Hotelul Conest, pe care l-a redenumit Onest. Firma Conest, în schimb, a rămas în prima linie a lucrărilor publice, continuând să ruleze proiecte mari cu instituții ale statului.

Conest SA, firma de construcții la care actualul primar Mihai Chirica a lucrat la începutul anilor 2000 a devenit, în ultimul deceniu, unul dintre principalii executanți ai lucrărilor finanțate de Primăria Iași. Potrivit unei analize publicate de APIX.ro, în ultimii șapte ani au fost identificate aproximativ 30 de contracte în care constructorul a fost implicat, valoarea totală a acestora depășind 700 de milioane de lei, fără TVA. Seria de lucrări arată o prezență constantă a companiei în proiectele majore ale municipalității, de la infrastructură și utilități până la reabilitări de monumente și modernizări de clădiri publice.

Printre cele mai consistente contracte se află reconstrucția depoului Dacia, proiect de aproximativ 250 de milioane de lei, licitat prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În paralel, firma a fost implicată în modernizarea unor artere importante ale orașului, precum bulevardul Poitiers, unde lucrările au fost estimate la peste 37 de milioane de lei, dar și în intervențiile asupra șoselei Bucium, cu un contract de aproximativ 18,5 milioane de lei. Tot în zona infrastructurii rutiere se înscriu și lucrările de reabilitare a pasajului Socola, evaluate la circa 35 de milioane de lei, precum și modernizarea străzii Aurel Vlaicu și a altor tronsoane din oraș.

Constructorul a lucrat și la proiecte edilitare și de utilități. Au fost realizate lucrări la rețelele termice, în contracte de peste 56 de milioane de lei, precum și intervenții la racordarea la energie electrică a unor stații de încărcare, contract estimat la aproximativ 7,5 milioane de lei. Tot în această categorie intră lucrările de utilități la blocurile din zona Grădinari și racordurile necesare pentru ansamblurile de locuințe sociale construite acolo. Pentru aceleași blocuri sociale, municipalitatea a atribuit și un contract de construire de peste 62 de milioane de lei.
În domeniul infrastructurii de transport public, compania a fost implicată în modernizarea unor linii de tramvai, inclusiv pe traseul spre Dancu și pe mai multe tronsoane din oraș, contractele cumulând zeci de milioane de lei. De asemenea, a realizat lucrări în zona Tudor Vladimirescu, unde reabilitarea liniilor de tramvai a fost evaluată la aproximativ 29 de milioane de lei.

Pe lista lucrărilor atribuite se regăsesc și intervenții asupra unor clădiri publice și instituții de învățământ. Firma a fost implicată în modernizarea Spitalului de Recuperare, contract estimat la aproape 25 de milioane de lei, dar și în reabilitarea Colegiului „Ioan C. Ștefănescu” și modernizarea Colegiului „Dimitrie Leonida”. În paralel, a executat lucrări de renovare a unor blocuri prin PNRR, precum și intervenții asupra accesului la sediul Primăriei Iași.
Compania a lucrat și la proiecte de amenajare urbană și restaurare a unor monumente. Restaurarea statuii lui Ștefan cel Mare din fața Palatului Culturii a fost realizată în baza unui contract de aproximativ 1,1 milioane de lei, iar reabilitarea monumentului Obeliscul cu Lei a fost estimată la circa un milion de lei. În același registru intră și lucrările de iluminat arhitectural la Mănăstirea Frumoasa, dar și reabilitarea Monumentului Eroilor din Al Doilea Război Mondial.

Modernizarea parcurilor și a spațiilor publice apare, de asemenea, în lista contractelor atribuite. Firma a lucrat la modernizarea parcului Ciurchi, într-un proiect de aproape 20 de milioane de lei, și la amenajarea parcului din fața Teatrului Național, unde contractul inițial de peste 15 milioane de lei a fost suplimentat ulterior. În zona economică, compania a realizat și lucrări la drumul de incintă din parcul industrial Tehnopolis, într-un proiect transfrontalier evaluat la aproximativ șapte milioane de lei.

Analiza publicată de APIX.ro arată că, în total, valoarea contractelor în care constructorul a fost implicat în ultimii șapte ani depășește 700 de milioane de lei, fără TVA. Datele indică o prezență constantă a companiei în proiectele finanțate de Primăria Iași și instituțiile subordonate acesteia, pe o perioadă de peste un deceniu. În acest context, firma la care a lucrat la începutul anilor 2000 actualul primar Mihai Chirica rămâne unul dintre cei mai prezenți constructori în investițiile publice din municipiu, de la infrastructură și utilități până la reabilitări de clădiri și monumente istorice. (Vlad Mirea)