Directorul din Iași care suge la două țâțe. Salariul, bonusurile și banii publici care îi umflă veniturile
Bugetul Companiei de Transport Public (CTP) Iași pentru anul 2026, în valoare de 14,8 milioane de lei, a fost respins în ședința Consiliului Local din 28 mai. Unul dintre motivele invocate de consilierii locali a fost nivelul salariilor și bonusurilor acordate conducerii companiei, subiect care a readus în atenție modul în care sunt plătiți directorii unei societăți aflate în subordinea municipalității și susținută inclusiv prin subvenții publice.
În fiecare an, lefurile și bonusurile șefilor instituțiilor din subordinea Primăriei Iași stârnesc invidii printre ieșenii de rând. În cazul CTP, jurnaliștii Ziarului de Interes au încercat să afle care sunt sumele încasate de directorul general Cristian Stoica și de ceilalți membri ai conducerii executive, în condițiile în care, în fiecare an, aceste informații sunt greu de obținut, deși este vorba despre bani publici.
Printre cei care au votat împotriva bugetului s-a numărat și consilierul local CURAJ Iulian Hușanu, unul dintre aleșii care au analizat proiectul de buget înaintea ședinței din 28 mai. Acesta susține că problema nu este reprezentată doar de salariile directorilor, ci mai ales de bonusurile și componentele variabile care se adaugă remunerațiilor de bază.
La CTP Iași există patru directori principali: Cristian Stoica – director general, Maricel Ghercă – director tehnic, Crina-Lavinia Dobrescu – director economic și Cristinel-Valentin Țalef – director exploatare. Aceștia beneficiază de o remunerație formată din componentă fixă și componentă variabilă, iar toți ar avea aceleași salarii. „Conform discuțiilor din ședință, componenta fixă ar fi de aproximativ 1.096.000 lei pe an, iar componenta variabilă de aproximativ 868.000 lei. În plus, sunt menționate și sume în cadrul Consiliului de Administrație, unde ar exista bonusuri de aproximativ 781.000 lei pe an”, a declarat consilierul local Iulian Hușanu.
Componenta fixă înseamnă partea stabilă, lunară sau anuală, care se adaugă peste salariul de mandat. Nu depinde de performanță. De multe ori este folosită pentru responsabilități suplimentare, vechime sau experiență, complexitatea funcției. Se încasează sigur, indiferent de rezultat. În schimb, componenta variabilă este partea „de bonus”, care depinde de performanță.
Pe baza acestor date, remunerația totală anuală pentru cei patru directori depășește 1,9 milioane de lei. Raportat individual, rezultă o medie de aproximativ 40.900 de lei lunar pentru fiecare director. Convertită în euro, suma depășește 8.000 de euro lunar pentru fiecare membru al conducerii executive.
Întrebat care crede că este venitul unui director de la CTP, Hușanu susține că remunerațiile totale ajung la niveluri greu de imaginat pentru majoritatea ieșenilor. „Un salariu depășește 12.000 de euro. De anul viitor, salariile vor scădea, însă anul acesta unii vor încasa peste 12.000 de euro, cu tot cu bonusurile de performanță”, a declarat consilierul local.
Directorul CTP respinge calculele
Ulterior, jurnaliștii Ziarului de Interes l-au contactat pe directorul general al CTP Iași, Cristian Stoica, care a respins informația potrivit căreia ar încasa peste 12.000 de euro lunar și a catalogat-o drept incorectă.
Potrivit datelor prezentate de acesta, venitul provenit din contractul de mandat este semnificativ mai mic decât sumele vehiculate în dezbaterea publică. „Indemnizația lunară încasată în anul 2025: 10.000 lei net/lună în 10 luni, față de 18.000 lei net prevăzuți în contractul de mandat, respectiv 13.000 lei net/lună în 2 luni. Total: 126.000 lei pe an. Componenta variabilă posibil de încasat: 112.000 lei. Oricum ați calcula, nu rezultă 12.000 de euro lunar”, a declarat Cristian Stoica. Datele prezentate de director arată că remunerația aferentă contractului de mandat s-ar ridica la aproximativ 3.967 de euro pe lună. În același timp, în dezbaterile privind bugetul companiei au fost invocate și bonusurile de performanță și celelalte componente de remunerare ale conducerii. Tocmai aceste sume au stat la baza estimărilor prezentate de consilierul local Iulian Hușanu.
Diferența dintre cele două abordări este cea care a alimentat disputa din jurul bugetului CTP. În timp ce directorul general susține că veniturile sale sunt mult sub pragul de 12.000 de euro lunar, consilierii care au analizat proiectul de buget afirmă că toate componentele financiare trebuie luate în calcul atunci când este evaluată remunerația conducerii.
Bonusurile de performanță, puse sub semnul întrebării
Consilierul local Iulian Hușanu susține că problema nu este doar valoarea remunerațiilor, ci și modul în care sunt stabilite criteriile de performanță care generează bonusurile. „Absolut că nu. Criteriile de performanță și le stabilesc ei astfel încât să fie atinse. Așa cum știm că se mai procedează pe la ei. Fiind creată o majoritate la momentul respectiv, se aprobă de la un an la altul. De exemplu, oamenii aceștia trebuie să încaseze pentru performanțele anului trecut, iar atunci criteriile sunt aprobate anul anterior. Ni se spune mereu că nu sunt de acum, ci de anul trecut. Se aprobă, dar până la urmă se aprobă și bugetul, probabil. O să găsească Chirica o majoritate și o să îl aprobe. Pe lângă bugetul CTP, se vor aproba și celelalte, iar fiecare își vede de felia lui”, a mai explicat Hușanu.
Acesta susține că o parte din fondurile care ajung la companie provin din subvențiile acordate de Primăria Iași pentru menținerea unui tarif redus al biletelor. „Noi știm că prețul biletului ar trebui să fie aproape dublu. Și până la acel nivel, diferența este acoperită de Primăria Iași. Probabil că o parte semnificativă din acești bani se duce pe salarii. Totuși, procentul salariilor directorilor nu ar fi foarte mare din bugetul total, pentru că, până la urmă, sunt mulți angajați”, a mai sublimiat Hușanu.
Unde se duc banii CTP
Potrivit directorului Cristian Stoica, cele mai mari cheltuieli ale companiei nu sunt cele salariale, ci cele legate de funcționarea transportului public. „Este vorba despre energie electrică: aproximativ 1.500.000 lei pe lună și combustibil (motorină): aproximativ 1.750.000 lei lunar”, a precizat directorul CTP.
În același timp, CTP are aproximativ 1.200 de angajați. Potrivit datelor prezentate în dezbaterile din Consiliul Local, un șofer sau un vatman are un salariu brut de aproximativ 8.886 de lei și un salariu net mediu de 5.099 lei. La acestea se adaugă tichete de masă în valoare de aproximativ 760 de lei lunar și vouchere de vacanță de aproximativ 800 de lei brut.
Hușanu a ridicat însă întrebări și în privința structurii de personal a companiei. „Sunt aproximativ 1.200 de angajați la CTP, iar în stradă sunt în jur de 150–200 de mijloace de transport, respectiv aproximativ 200 de șoferi pe tură, deci în total aproximativ 300 în două ture. Ce fac ceilalți angajați, unde sunt cei aproximativ 900?”, a spus consilierul.
Venituri de peste 30.000 de lei pe lună
Pentru anul 2025, directorul CTP Iași ar fi încasat venituri pe care o parte dintre ieșeni sau chiar administratori de companii private le-ar putea considera greu de atins.
Potrivit informațiilor disponibile, Cristian Stoica a avut în anul 2024 un venit lunar de aproximativ 27.000 de lei, sumă care includea și bonificațiile de performanță. În condițiile în care componenta variabilă a continuat să fie acordată, venitul total ar putea depăși în prezent pragul de 30.000 de lei lunar.
Disputa privind nivelul remunerațiilor conducerii CTP rămâne unul dintre motivele pentru care bugetul companiei nu a primit încă votul Consiliului Local. În timp ce conducerea susține că cifrele vehiculate public sunt exagerate, o parte dintre consilierii locali consideră că sistemul de bonusuri și criteriile de performanță trebuie analizate mai atent, mai ales într-o companie care funcționează cu sprijin financiar consistent din partea bugetului local.
Totuși, sunt șanse mari ca la următoarea ședință de consiliu local, aceste sume exorbitante vor fi aprobate de către primarul Mihai Chirica, după ce va găsi o formulă de a crea o majoritate.
Andra Popescu
Comentarii
Lasă un răspuns
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp
În povestea asta cu „directorul care suge la două țâțe”, imaginea e clară: pe de o parte, Stoica ne explică doct cum nu ies nicicum 12.000 de euro pe lună „oricum am calcula”, pe de altă parte, cifrele din buget, componentele fixe, variabile, bonusurile de la CA și restul „artificiilor” duc, foarte liniștit, la venituri lunare pe care un vatman sau șofer le vede doar dacă se uită la bordul unui autobuz… în kilometri, nu în lei.
„Componentă variabilă de performanță” într-o companie unde:
– Infrastructura e praf: macaze distruse, linii sudate și obosite, deraieri la ordinea zilei.
– Piese de schimb lipsesc, tramvaiele și autobuzele sunt canibalizate între ele ca să mai iasă ceva în traseu.
– Defecțiunile sunt cronice, nu accidentale.
– Siguranța și confortul călătorilor și al vatmanilor/șoferilor sunt negociabile, dar bonusurile nu.
Dacă asta e „performanță”, atunci orice avarie devine criteriu de merit, iar fiecare tramvai oprit în macaz e, probabil, un nou argument pentru mărirea componentei variabile.
Mai mult, Stoica se apără cu un artificiu clasic: se uită strict la contractul de mandat, la „indemnizația” lui, ca și cum restul banilor care se plimbă prin buget pe diverse linii – bonusuri, componente variabile, CA – ar fi o ploaie de vară, nu bani publici. Consilierii se uită la total, el se uită la ce dă mai bine în declarație. Două realități paralele, plătite din aceeași sursă: buzunarul ieșeanului.
Și aici vine contrastul care doare:
– Vatmanul/șoferul: 5.000 lei net, tichete, vouchere, responsabilitate directă pentru vieți omenești, stres, infrastructură defectă.
– Directorul general: peste 27.000–30.000 lei lunar, plus variabile, plus „performanță” definită de el și ai lui, într-o companie cu buget respins, infrastructură în colaps și dependență masivă de subvenții.
Să vorbești de „criterii de performanță” în contextul CTP Iași, cu macaze care cedează, tramvaie și autobuze care se strică în lanț și lipsă de piese, e ca și cum ai da premiu pentru „cel mai bun pompier” celui care a turnat benzină pe casă înainte să ia foc.
Concluzia
Cristian Stoica nu are o problemă de imagine, are o problemă de legitimitate morală a venitului. Când infrastructura e un dezastru, când oamenii din teren trag de fierătanii obosite, când bugetul e respins și compania stă în perfuzii de la Primărie, să încasezi zeci de mii de lei pe lună sub eticheta de „performanță” e o insultă la adresa celor care chiar muncesc și la adresa celor care plătesc biletul.
„Directorul care suge la două țâțe” e, de fapt, imaginea perfectă a sistemului: una din țâțe e bugetul local, cealaltă e ficțiunea numită „performanță”. Iar între ele, macazul învechit, tramvaiul și autobuzul defect și vatmanul/șoferul care își riscă pielea pentru un salariu de trei–patru ori mai mic decât „performanța” de birou.
Domnule director, indiferent cum sunt prezentate cifrele, problema reală este lipsa de încredere pe care o creează aceste bonusuri. Într-o companie susținută din bani publici, transparența ar trebui să fie totală, iar criteriile de performanță să fie clare și exigente. Când ieșenii aud de zeci de mii de lei lunar pentru conducere, în timp ce serviciile și infrastructura încă au probleme, este normal să se întrebe dacă aceste remunerații sunt cu adevărat justificate.
Ce jeg de usr este Iulian Hușanu. ? Cu toate explicatiile date el nu intelege ca totul vine de la gratuitatiile impuse de primarie. E atat de simplu… Hauristii au inceput sa latre. Se pare ca unii soferi isi fac legea singuri si fura ca in codru. Vina e a celor ce au dat jos guvernul si nu pun nimic inapoi. Si apoi ne plangem… romaneste…