O femeie de 38 de ani a salvat mai multe vieți la Iași. Medicii au prelevat cordul, plămânii, ficatul, rinichii, corneea și țesutul osos, cu acordul familiei

O femeie de doar 38 de ani, care a suferit un anevrism, a devenit donatoare de organe și țesuturi la Iași, după ce familia și-a dat acordul pentru prelevare. Intervenția a mobilizat mai multe echipe medicale, iar de la donatoare au fost prelevate cordul, plămânii, ficatul, rinichii, corneea și țesut osteotendinos. Este una dintre acele situații în care o tragedie personală se transformă, prin decizia familiei, într-o șansă la viață pentru mai mulți pacienți aflați pe listele de așteptare.

Prelevarea a avut loc la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași, unitate medicală aflată în centrul activității de transplant din regiune. Cordul a fost prelevat de o echipă de la Târgu Mureș, ficatul și rinichii au intrat în circuitul de transplant, iar cele două cornei urmează să fie transplantate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași în zilele următoare. Țesutul osteotendinos a fost prelevat de echipa Băncii de Țesuturi a Spitalului Colentina din București și preluat în banca de țesuturi.

„Este vorba de o donatoare de 38 de ani, cu un anevrism rupt, de la care s-au prelevat organe și țesuturi. Am avut acordul familiei pentru tot ceea ce înseamnă organe și țesuturi și s-au prelevat cord, plămâni, ficat, rinichi, țesut osteotendinos și cornee. Cordul a fost prelevat de o echipă de la Târgu Mureș, la Spitalul Parhon din Iași. Urmează ca cele două cornei să fie transplantate la Spitalul Sfântul Spiridon în zilele următoare, iar țesutul osteotendinos a fost prelevat de echipa Băncii de Țesuturi a Spitalului Colentina de la București și preluat în banca de țesuturi”, a explicat dr. Raluca Neagu Movilă, coordonatorul Centrului Regional de Transplant Iasi.

Cazul este cu atât mai important cu cât, în România, fiecare acord al familiei poate face diferența între viață și moarte pentru pacienții care așteaptă un organ compatibil. Agenția Națională de Transplant precizează că orice persoană majoră își poate exprima, în timpul vieții, acordul pentru donarea de organe, țesuturi sau celule după deces, în scop terapeutic, printr-o declarație autentică notarială. În practică, însă, acordul familiei rămâne decisiv în multe dintre cazurile de prelevare.

La Iași, listele de așteptare diferă mult în funcție de organ. Pentru transplantul de cord, lista este încă relativ mică, deoarece programul este la început, iar identificarea unui primitor compatibil este dificilă. În schimb, pentru transplantul hepatic sunt aproximativ o sută de pacienți pe lista de așteptare, iar la rinichi numărul pacienților este mult mai mare, depășind 400 de persoane. Rinichiul rămâne, de regulă, organul pentru care sunt cele mai lungi liste de așteptare, pentru că insuficiența renală cronică trimite mulți pacienți ani întregi în dializă, până la apariția unui donator compatibil.

„Listele de așteptare diferă foarte mult în funcție de tipul de organ pe care fiecare pacient îl așteaptă. Listele pentru transplantul de cord la Iași sunt relativ mici, pentru că suntem la început și este mai greu, în momentul de față, să găsim un primitor compatibil. Listele pentru transplantul hepatic sunt în jur de o sută de pacienți, iar la rinichi sunt peste 400 de pacienți. Întotdeauna la rinichi sunt mult mai mulți pacienți pe listele de așteptare”, a mai precizat dr. Raluca Neagu Movilă.

Pentru Iași, această prelevare vine într-un an cu activitate susținută în zona transplantului. Medicii au ajuns la al șaselea transplant hepatic de la începutul anului, iar specialiștii spun că astfel de intervenții s-ar putea face mai des dacă ar exista mai mulți donatori și mai multe acceptări din partea familiilor. Au existat, potrivit medicilor, și cazuri în ultima lună în care donarea nu a mai fost posibilă pentru că familia nu și-a dat acordul.

„Suntem la al șaselea transplant hepatic de la începutul anului. Noi sperăm să se facă mai des. Au mai existat și câteva cazuri luna trecută, dar nu am primit acordul familiei. Ele s-ar face mai des dacă ar exista un număr mai mare de donatori și un număr mai mare de acceptări din partea familiilor”, a subliniat dr. Raluca Neagu Movilă..

Iașul are o tradiție importantă în transplant. În 2026, comunitatea medicală marchează 25 de ani de transplant renal la Iași, 20 de ani de programe de donare în moarte cerebrală, 18 ani de transplant hepatic și 10 ani de activitate în zona transplantului cardiac, potrivit informațiilor publicate în contextul Zilei Naționale a Transplantului. Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iași are compartiment de transplant renal, iar centrul ieșean a fost implicat de-a lungul anilor în numeroase intervenții pentru pacienți aflați în stadii severe de boală renală.

Intervențiile de acest tip presupun o mobilizare rapidă, indiferent de zi sau oră. Echipele de transplant funcționează în regim de permanență, iar medicii, anesteziștii, asistenții și personalul auxiliar acceptă de la început faptul că pot fi chemați oricând: noaptea, în weekend, de sărbători sau chiar în timpul concediilor.

„Una dintre condițiile în momentul în care vrei să faci parte din acest program de transplant este un acord pe care îl semnează fiecare chirurg, anestezist, asistentă, tot personalul implicat, prin care își dă acordul pentru muncă 24 din 24, șapte zile din șapte, 365 de zile pe an. Suntem chemați la orice oră din zi și din noapte. Nu există sâmbătă, duminică, Paști, Crăciun, 1 Mai. Au fost colegi chirurgi care erau plecați în concediu și s-au întors sau plecau spre congres și s-au întors din drum”, a mai spus doctorul.

Prelevarea țesutului osteotendinos de către echipa de la Spitalul Colentina este importantă și pentru că România a făcut pași recenți în dezvoltarea infrastructurii pentru stocarea și utilizarea țesuturilor. Prima Bancă de Țesuturi din România a fost finalizată la Spitalul Colentina din București, în urma unei investiții de 6,2 milioane de euro, iar unitatea este destinată recoltării, testării și stocării unor categorii esențiale de țesuturi, precum os-tendon, piele, cornee și valve cardiace. Agenția Națională de Transplant include Spitalul Clinic Colentina București pe lista băncilor de țesuturi acreditate pentru bancă de țesut osos-tendinos.

Pentru pacienți, aceste țesuturi pot însemna reconstrucții osoase, intervenții ortopedice complexe sau alte proceduri medicale imposibil de realizat fără material biologic compatibil și sigur. Din acest motiv, o prelevare completă, cum este cea realizată în cazul donatoarei de 38 de ani de la Iași, nu înseamnă doar organe pentru transplant imediat, ci și șanse viitoare pentru alți pacienți care vor avea nevoie de țesuturi.

Cazul de la Iași arată încă o dată cât de mult depinde transplantul de un lanț întreg de decizii și reacții rapide: diagnosticul medical, acordul familiei, coordonarea între spitale, mobilizarea echipelor din mai multe centre universitare și identificarea beneficiarilor compatibili. În centrul acestei operațiuni rămâne însă decizia familiei donatoarei, care a acceptat ca, după o pierdere dramatică, viața să meargă mai departe pentru alți oameni.

În urma gestului făcut de familia femeii de 38 de ani, mai mulți pacienți primesc o șansă pe care o așteptau de luni sau chiar de ani. Pentru unii, este șansa la supraviețuire. Pentru alții, cum este cazul beneficiarilor de cornee, poate fi șansa de a-și recăpăta vederea. Iar pentru sistemul medical ieșean, fiecare astfel de caz confirmă că transplantul rămâne una dintre cele mai dificile, dar și una dintre cele mai importante forme de medicină de urgență.

Vlad Mirea