Hernia de disc lombară, boala care începe cu o simplă durere de spate și poate afecta serios viața de zi cu zi

Hernia de disc lombară este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale coloanei vertebrale și apare atunci când discul intervertebral, care are rol de „amortizor” între vertebre, se deteriorează și ajunge să apese pe nervii din apropiere (Sbenghe, T.).

În practică, lucrurile nu încep brusc. Mulți pacienți povestesc că, la început, au simțit doar o durere de spate ușoară, pe care au ignorat-o. În timp, aceasta devine mai intensă sau începe să coboare pe picior, moment în care devine greu de trecut cu vederea.

Coloana lombară este cea mai afectată, deoarece suportă zilnic greutatea corpului și este implicată în majoritatea mișcărilor (Munteanu, C.).

Pentru a înțelege mai bine această afecțiune, este util să facem diferența între factorii predispozanți, adică acei factori care „pregătesc terenul”, și cauzele care declanșează efectiv problema.

În categoria factorilor predispozanți putem menționa, fără a greși: statul prelungit pe scaun, lipsa mișcării, postura incorectă, musculatura slabă la nivelul trunchiului, kilogramele în plus și înaintarea în vârstă (Sbenghe, T.).

În practică, sedentarismul reprezintă unul dintre cei mai importanți factori favorizanți. Menținerea prelungită a poziției „șezând” determină creșterea presiunii asupra discurilor intervertebrale și favorizează apariția dezechilibrelor musculare.

Lipsa exercițiului fizic contribuie la reducerea stabilității coloanei vertebrale și la scăderea rezistenței musculare, crescând riscul apariției durerilor lombare.

În categoria cauzelor herniei de disc lombare putem menționa: ridicarea unui obiect greu „din spate”, o mișcare bruscă de rotație, un efort făcut fără pregătire și diferite traumatisme (Compendiu de Ortopedie și Traumatologie).

De multe ori, pacienții spun că „i-a prins dintr-o dată”, dar, în realitate, problema se formează în timp.

Simptomele pot fi diferite de la o persoană la alta, dar cele mai frecvente sunt: durere în zona lombară, durere care coboară pe picior, furnicături sau amorțeli, senzație de arsură, slăbiciune musculară, dificultăți la mers sau la stat pe scaun, precum și senzația de „spate blocat”, pe care pacienții o descriu ca imposibilitatea de a se îndrepta sau de a face mișcări normale.

Mulți pacienți spun simplu: „Nu mă mai pot îndrepta”. Aceasta este una dintre cele mai sugestive manifestări (Munteanu, C.).

Durerea poate fi accentuată de ortostatismul prelungit, poziția șezând, efortul fizic și chiar de tuse sau strănut.

În multe cazuri, pacienții încearcă inițial să ignore simptomele sau să se trateze singuri cu antiinflamatoare. Deși durerea poate părea suportabilă la început, amânarea consultului poate favoriza agravarea simptomelor și apariția limitărilor funcționale.

Evaluarea de specialitate permite stabilirea unui plan corect de tratament și recuperare, adaptat fiecărui pacient. În practica recuperării medicale, cele mai bune rezultate apar atunci când tratamentul este început din timp și urmat constant.

Diagnosticul începe întotdeauna cu discuția cu pacientul și examenul clinic. Ulterior, se pot recomanda RMN, CT și teste neurologice.

Tratamentul neinvaziv (conservator)

În majoritatea cazurilor, nu este nevoie de operație. Tratamentul poate include medicație pentru durere, fizioterapie, kinetoterapie, corectarea posturii și adaptarea activităților zilnice.

Din experiență, pacienții care urmează programul de recuperare și revin treptat la mișcare au cele mai bune rezultate (Sbenghe, T.).

Tratamentul chirurgical

Operația este recomandată doar în situații mai severe, când durerea persistă sau apar probleme neurologice. Scopul intervenției este de a elibera nervul comprimat (Gherman, D.).

Recuperarea după intervenția chirurgicală este foarte importantă și va fi detaliată într-un articol viitor, deoarece implică etape specifice.

Recuperare și prevenție (accent pe tratamentul nechirurgical)

Recuperarea nu înseamnă să stai nemișcat, ci, dimpotrivă, să reînveți să te miști corect.

Evaluarea funcțională kinetoterapeutică este esențială pentru stabilirea deficitului de mobilitate, forță și stabilitate.

Kinetoterapia, ca formă eficientă de recuperare și prevenție, ajută la reducerea durerii, creșterea mobilității, întărirea musculaturii și prevenirea recidivelor.

Exercițiile sunt adaptate fiecărei persoane și se concentrează pe musculatura trunchiului, care susține coloana vertebrală (Munteanu, C.).

Recuperarea medicală trebuie privită ca un proces continuu, nu doar ca o perioadă scurtă de tratament. În multe situații, pacienții renunță la exerciții imediat după dispariția durerii, însă lipsa continuității favorizează reapariția simptomelor.

Programul de kinetoterapie urmărește atât reducerea durerii, cât și refacerea controlului muscular, a stabilității coloanei vertebrale, a forței musculare și îmbunătățirea posturii. Exercițiile sunt introduse progresiv și adaptate în funcție de fiecare pacient și de toleranța acestuia.

De asemenea, respirația corectă și controlul musculaturii abdominale au un rol important în stabilizarea regiunii lombare (Munteanu, C.).

În practică, pacienții care fac mișcare constant și își schimbă obiceiurile zilnice se recuperează mai bine și mai stabil. Unul dintre cele mai importante obiective este reeducarea posturală. Pacientul trebuie să învețe cum să stea corect pe scaun, cum să ridice un obiect și cum să își protejeze coloana în activitățile zilnice.

Tratamentul conservator trebuie adaptat fiecărui pacient, în funcție de intensitatea durerii, nivelul de activitate și gradul afectării funcționale. Un aspect important este educarea pacientului privind mișcările care trebuie evitate în fazele dureroase, precum ridicarea greutăților sau mișcările bruște de rotație.

Nu în ultimul rând, repausul total prelungit nu mai este recomandat în prezent, deoarece poate duce la slăbirea musculaturii și la accentuarea rigidității lombare. Reluarea treptată a mișcării, sub supraveghere, contribuie la o recuperare mai eficientă (Sbenghe, T.).

Recuperarea include frecvent exerciții pentru mobilitate, stretching, stabilizare lombară, tonifierea musculaturii abdominale și paravertebrale, precum și îmbunătățirea forței musculare.

În experiența practică, pacienții care transformă mișcarea într-un obicei zilnic au rezultate mult mai bune pe termen lung și un risc mai mic de recidivă.

Atenție!

Un aspect foarte important în recuperare este ca exercițiile să fie efectuate corect și adaptate fiecărui pacient. Deși multe persoane încearcă să urmeze exerciții găsite pe internet, acestea nu sunt întotdeauna potrivite pentru stadiul afecțiunii sau pentru tipul durerii prezentate.

În practică, exercițiile realizate incorect pot accentua durerea sau pot suprasolicita suplimentar coloana lombară. Din acest motiv, evaluarea și îndrumarea de către un kinetoterapeut specialist sunt esențiale.

Kinetoterapeutul stabilește un program individualizat, urmărește execuția corectă a exercițiilor și adaptează progresiv dificultatea acestora în funcție de evoluția pacientului.

Știați că…?

🔹 O poziție corectă la birou reduce presiunea asupra coloanei lombare.
🔹 30 de minute de mișcare zilnică pot face diferența în prevenirea durerilor de spate.
🔹 Pauzele scurte de mișcare în timpul statului prelungit reduc riscul de reapariție a durerii.
🔹 Musculatura abdominală funcționează ca un sprijin natural pentru coloană.

Concluzii

Hernia de disc lombară este o afecțiune frecventă, dar, de cele mai multe ori, poate fi gestionată eficient fără intervenție chirurgicală. În practică, diferența o face modul în care pacientul își adaptează stilul de viață.

Dincolo de durere, hernia de disc lombară poate influența semnificativ activitățile cotidiene. Mulți pacienți întâmpină dificultăți în realizarea unor activități simple, precum încălțatul, ridicarea din pat sau mersul pe distanțe mai lungi. Alți pacienți descriu afectarea somnului din cauza durerii persistente sau a imposibilității de a găsi o poziție confortabilă.

Pe termen lung, limitarea mișcării poate duce la scăderea calității vieții și chiar la teamă de mișcare, pacientul evitând activități normale din cauza durerii. Din acest motiv, intervenția precoce și recuperarea corectă sunt foarte importante (Munteanu, C.).

Mișcarea, postura corectă și prevenția reprezintă cele mai simple, dar și cele mai eficiente „tratamente pe termen lung”.

Bibliografie
Sbenghe, T. – Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Editura Medicală, București.
Munteanu, C. (coord.) – Reabilitarea medicală, Editura Medicală, București.
Gherman, D. – Hernia de disc lombară. Tratament chirurgical minim-invaziv endoscopic, Curierul Medical.

Fiziokinetoterapeut,
Alexandra-Iuliana Pădurariu