Avertisment privind Autostrada A8: „Optimizările” prin parteneriat public-privat apar din nou doar pentru Moldova

Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor și cofondatorul asociației „Moldova Vrea Autostradă”, Adrian Covăsnianu, lansează un nou semnal de alarmă privind viitorul Autostrăzii A8 – Autostrada Unirii. Acesta critică reapariția în spațiul public a unor discuții despre finanțarea prin Parteneriat Public-Privat (PPP) și despre varianta construirii unor tuneluri în „semiprofil”, pe care le consideră „optimizări” aplicate constant doar proiectelor din regiunea Moldovei.

Reacția lui Covăsnianu vine după apariția unui articol în presa centrală despre tunelurile de autostradă, material care menționează că pe A8 sunt proiectate 61 de tuneluri, toate contractele montane fiind deja semnate. Totodată, Compania Națională de Investiții Rutiere are în derulare proiecte pe aproximativ 205 kilometri și opt loturi ale autostrăzii.

„De fiecare dată când Autostrada A8-Unirii se apropie de realitate, apar soluțiile de avarie. Mereu pentru Moldova. Mai rar spre niciodată pentru altcineva sau alte regiuni”, afirmă Adrian Covăsnianu.

Acesta susține că primul semnal îngrijorător îl reprezintă revenirea în discuție a modelului PPP pentru finanțarea autostrăzilor cu tuneluri. Potrivit lui Covăsnianu, situația amintește de anul 2018, când proiectul Iași – Târgu Neamț ar fi fost folosit pentru justificarea unui parteneriat public-privat, ceea ce a dus ulterior la blocarea investiției timp de mai mulți ani.

Fostul secretar de stat atrage atenția că Ministerul Transporturilor excludea oficial această variantă în iunie 2024, iar reapariția ei în 2026, fără explicații publice, ridică semne de întrebare.

„Schimbarea de poziție, în absența oricărei justificări publice, nu este un detaliu tehnic. Este un semnal de alarmă”, susține Covăsnianu.

Al doilea punct criticat este readucerea în discuție a conceptului de „semiprofil” pentru tunelurile de pe A8. Acesta afirmă că etapizarea unor investiții poate fi justificată în anumite contexte, însă nu și în cazul celei mai importante investiții de infrastructură pentru Moldova.

Covăsnianu amintește că A8 este inclusă pe coridorul principal TEN-T încă din 2012, fiind promovată ulterior în Masterplanul General de Transport și în Planul Investițional 2021–2030. El argumentează că România are astăzi resurse economice și acces la fonduri europene incomparabil mai mari decât în urmă cu aproape două decenii.

„România 2026 nu este România 2007. Este o economie de trei ori mai mare, cu acces la instrumente de finanțare europeană – PNRR, PT, SAFE, CEF, EastInvest”, explică fostul oficial.

În analiza sa, Adrian Covăsnianu compară situația A8 cu alte mari proiecte de infrastructură din țară. Acesta arată că pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești sau pe Autostrada A3, inclusiv pe tronsonul cu tunelul Meseș, nu s-a discutat despre semiprofil sau despre PPP ca soluție principală de finanțare.

„De ce «optimizările» apar sistematic doar pe traseele din Moldova? Și de ce «geografia care nu iartă» pare să fie o problemă exclusiv moldavă?”, întreabă Covăsnianu.

Fostul secretar de stat consideră că astfel de discuții transmit un semnal negativ atât populației din regiunea Moldovei, cât și investitorilor interesați de dezvoltarea economică a zonei și de oportunitățile legate de reconstrucția Ucrainei.

„Iașii și Nord-Estul României au toate condițiile pentru a deveni poarta naturală spre coridorul de reconstrucție ucrainean și de integrare europeană pentru Republica Moldova. Nu le va valorifica dacă A8 rămâne un proiect cu profil negociat și finanțare nedefinită”, avertizează acesta.

Covăsnianu amintește și contextul european actual. România a semnat pe 12 mai 2026 acordul-cadru SAFE, iar Comisia Europeană a finalizat procedura de semnare pe 21 mai. Potrivit datelor prezentate, România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană după Polonia, aproximativ 4,2 miliarde de euro fiind destinate infrastructurii rutiere, inclusiv tronsoanelor Pașcani – Suceava – Siret și Târgu Neamț – Iași – Ungheni.

De asemenea, primul contract SAFE din România, pentru tronsonul Pașcani – Suceava al Autostrăzii A7, în valoare de 1,16 miliarde euro, a fost deja semnat la începutul lunii mai, la Suceava.

Anton Farcaș