Miroslava, oraș sau comună? Geograful Adrian Covăsnianu explică ce ar trebui să conteze

Transformarea comunei Miroslava în oraș nu ar trebui judecată doar după numărul locuitorilor, existența utilităților sau alte criterii administrative, ci și după avantajele reale pe care o asemenea schimbare le-ar aduce comunității. Este una dintre ideile susținute de geograful Adrian Covăsnianu, profesor asociat la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, într-o analiză privind statutul administrativ al localităților și necesitatea reformei administrative.

Miroslava, una dintre cele mai populate comune din România, a trecut la începutul anului 2025 printr-o consultare publică privind posibilitatea transformării în oraș. Rezultatul a arătat că peste 60% dintre cei aproximativ 1.500 de participanți nu își doreau schimbarea statutului administrativ. Sondajul a fost organizat de Primăria Miroslava în perioada 17–28 ianuarie, iar printre motivele de îngrijorare ale locuitorilor s-a numărat perspectiva creșterii taxelor și impozitelor locale.

Geograful Adrian Covăsnianu atrage atenția că discuția trebuie să depășească problema denumirii administrative a unei localități.„Situațiile sunt diferite, dar ridică aceeași întrebare: ce câștigă efectiv comunitatea din schimbarea statutului administrativ?”, arată acesta în analiza publicată pe platforma sa.

Un oraș nu se măsoară doar în populație și kilometri de asfalt

Adrian Covăsnianu își fundamentează punctul de vedere inclusiv pe o cercetare realizată în urmă cu mai bine de un deceniu. În 2014, alături de L.-E. Covăsnianu, a publicat în revista științifică *Romanian Review of Regional Studies* un studiu asupra rețelei urbane din cele opt județe ale Moldovei: Iași, Suceava, Botoșani, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați și Vrancea.

Analiza a folosit 16 indicatori, date statistice și documentații de urbanism, pentru a verifica în ce măsură localitățile declarate orașe îndeplineau efectiv condițiile corespunzătoare acestui statut.

Rezultatele pentru perioada 2008–2012 au arătat că niciuna dintre localitățile urbane analizate nu îndeplinea integral indicatorii categoriei sale, potrivit metodologiei utilizate. Iașul, Galațiul și Botoșaniul îndeplineau câte 14 dintre cei 16 indicatori, în timp ce Milișăuți, Cajvana și Berești îndeplineau numai doi.

În opinia specialistului, prevederile Legii nr. 351/2001, care reglementează rețeaua de localități, nu surprind toate relațiile economice și sociale care definesc un oraș. „Contează, fără îndoială, populația, utilitățile, străzile modernizate și dotările publice. În același timp sunt importanți și câți oameni din localitățile învecinate vin zilnic acolo la muncă, la liceu, la medic sau pentru servicii administrative. Contează cât de ușor ajung și cât de mult depinde teritoriul din jur de acel centru urban”, explică Adrian Covăsnianu.

Acesta consideră că o evaluare actualizată ar trebui să includă navetismul, accesibilitatea serviciilor, relațiile cu localitățile vecine și capacitatea unui centru urban de a atrage activități economice și sociale.

Specialistul avertizează și asupra schimbărilor administrative făcute doar pentru imagine sau avantaje politice, fără o evaluare a consecințelor pentru populație. „Schimbările pur formale, urmărite pentru câștig politic și vizibilitate mediatică, riscă să dezavantajeze și să vulnerabilizeze și mai mult comunitățile, dacă aduc obligații și costuri suplimentare fără servicii și investiții fără măsură”, susține geograful.

Masterplanul Metropolitan Iași, o soluție pentru dezvoltarea comunelor din jurul municipiului

Adrian Covăsnianu propune ca dezvoltarea Iașului și a localităților învecinate să fie privită la nivel metropolitan, nu separat, în funcție de granițele fiecărei comune. Un instrument pe care îl consideră important este Masterplanul Metropolitan Iași, aprobat în aprilie 2026 de Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași.

Geograful a făcut parte din echipa multidisciplinară care a elaborat documentul strategic în cadrul colaborării cu Banca Mondială. Masterplanul urmărește corelarea dezvoltărilor rezidențiale, a zonelor economice, a infrastructurii rutiere, a transportului public și a spațiilor verzi la nivelul întregii zone metropolitane.

Documentul nu are caracter normativ, dar poate fundamenta Planurile Urbanistice Generale, Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Iași și strategiile de dezvoltare locală.

Pentru ca această abordare să producă efecte, Covăsnianu consideră necesară consolidarea structurilor metropolitane, care ar trebui să beneficieze de competențe clare de decizie, resurse financiare predictibile și posibilitatea administrării unui patrimoniu comun. Totodată, specialistul susține că aceste atribuții trebuie însoțite de transparență, consultare publică și responsabilitate în fața consiliilor locale alese.

O altă propunere privește repartizarea veniturilor fiscale. În opinia sa, o parte din banii generați în teritoriul metropolitan ar trebui să rămână disponibili pentru investiții și servicii comune, ținând cont inclusiv de populația care folosește zilnic infrastructura fiecărei localități.

Ce ar câștiga locuitorii din Miroslava?

Discuția despre transformarea Miroslavei în oraș a avut și o componentă financiară importantă. În februarie 2025, primarul Dan Niță declara pentru Radio Iași că schimbarea statutului ar fi determinat dublarea taxelor și impozitelor locale. Înaintea consultării, edilul prezentase și eventualele avantaje, printre care accesarea mai ușoară a fondurilor europene și guvernamentale.

În analiza sa, Adrian Covăsnianu nu se pronunță explicit pentru sau împotriva transformării Miroslavei în oraș, ci susține că beneficiile trebuie evaluate în raport cu nevoile locuitorilor și cu felul în care funcționează deja zona metropolitană.

„Discuția de fond este despre reforma administrativă și despre capacitatea de a gestiona împreună un teritoriu care funcționează deja împreună”, afirmă specialistul.

Concluzia sa pune accentul pe rezultatele concrete ale unei eventuale reforme, dincolo de schimbarea denumirii unei localități.„Pentru locuitor, rezultatul trebuie să se vadă în accesul la școală, în transportul public, în utilități și în timpul câștigat în fiecare zi. Acolo se măsoară valoarea unei reforme administrative.”

Adrian Covăsnianu precizează că opiniile exprimate îi aparțin și nu reprezintă poziția beneficiarului sau a partenerilor implicați în elaborarea Masterplanului Metropolitan Iași.

Adrian Covăsnianu