Șeful Comisiei de Urbanism și-a deblocat în instanță propriul PUZ din Bucium. Proiectul cu zeci de vile de pe Trecătoarea Vișan revine la vot

27 iulie 2026, 23:57 0

Șeful Comisiei de Urbanism și-a deblocat în instanță propriul PUZ din Bucium. Proiectul cu zeci de vile de pe Trecătoarea Vișan revine la vot

Vasile Pușcașu, consilier local AUR și președinte al Comisiei de Urbanism, a obținut anularea definitivă a hotărârii prin care Consiliul Local Iași i-a respins proiectul imobiliar pregătit pe un teren de aproape 1,5 hectare din Bucium. PUZ-ul inițiat de acesta împreună cu Ofelia-Monica Pușcașu și alte persoane fizice va reveni în fața consilierilor locali la ședința programată pe 31 iulie 2026. În forma cea mai recentă prezentată public, proiectul ar avea 39 de vile, cu regim P+1E.

Planul urbanistic vizează introducerea în intravilan a 14.459 de metri pătrați de teren din zona Bucium, pe Trecătoarea Vișan nr. 23. Amplasamentul este format din 14 parcele cadastrale, pe care beneficiarii vor să dezvolte locuințe unifamiliale și o mică zonă cu funcțiuni mixte.

Proiectul revine la vot într-o situație administrativă cu totul particulară. Vasile Pușcașu nu mai este doar unul dintre beneficiarii documentației, ci și consilier local AUR și președinte al Comisiei de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, structura care analizează proiectele imobiliare înainte ca acestea să ajungă în plen.

Înaintea votului va trebui clarificată inclusiv participarea sa la dezbaterea propriului proiect. Articolul 228 din Codul administrativ prevede că un ales local care are un interes personal de natură patrimonială trebuie să îl anunțe la începutul ședinței și nu are dreptul să voteze hotărârea respectivă. Regula se aplică și atunci când folosul material îl privește pe soț sau pe soție. Vasile Pușcașu și Ofelia-Monica Pușcașu au fost împreună reclamanți în procesul deschis împotriva municipalității.

Aproape 1,5 hectare pentru locuințe și un centru de cartier

Terenul reglementat prin PUZ are o suprafață totală de 14.459 de metri pătrați. Cea mai mare parte, respectiv 13.899 de metri pătrați, este încadrată în UTR LV2a, zonă destinată locuințelor mici și mijlocii, construite individual sau în sistem cuplat.

Regimul maxim propus este parter plus un etaj, cu un procent de ocupare a terenului de cel mult 30% și un coeficient de utilizare de 0,7. Alte 560 de metri pătrați sunt rezervați unei zone mixte de tip centru de cartier, unde pot fi realizate servicii, spații comerciale de mici dimensiuni, echipamente publice, activități sociale și alte funcțiuni complementare locuirii. Și în acest caz, construcțiile nu pot depăși regimul P+1E, iar procentul maxim de ocupare a terenului este de 35%.

Documentația mai prevede ca minimum 30% din suprafața totală să fie amenajată cu spații plantate, în timp ce spațiile verzi publice trebuie să reprezinte cel puțin 5%. Aceste condiții sunt menționate în avizul de oportunitate nr. 1386/20.07.2022, emis pentru introducerea terenului în intravilan.

Accesul la viitorul ansamblu trebuie asigurat dintr-un drum public, direct sau printr-o servitute legal constituită. Extinderea, modernizarea ori devierea rețelelor de apă, canalizare, gaze și energie necesare investiției trebuie realizate înaintea lucrărilor de construire și pe cheltuiala beneficiarilor.

Proiectul a fost întocmit de SC ARTCA SRL, prin arhitectul Ionel Oancea. În perioada 2022-2023 au fost obținute avize de la ApaVital, Delgaz Grid, Agenția pentru Protecția Mediului, Comisia Municipală de Circulație, Biroul Rutier, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Direcția de Sănătate Publică, Comisia pentru urmărirea stabilității versanților alunecători, Ministerul Agriculturii și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

Potrivit raportului de informare și consultare a publicului, documentația și planșele au fost afișate pe site-ul Primăriei Iași la 7 octombrie 2022. Au fost amplasate panouri pe teren și au fost trimise notificări proprietarilor parcelelor învecinate. Municipalitatea consemnează că nu a primit propuneri sau obiecții din partea cetățenilor. Procedura de consultare a fost închisă la 11 ianuarie 2023.

Proiectul a trecut de trei ori prin Consiliul Local

PUZ-ul a ajuns pentru prima dată în Consiliul Local la 29 noiembrie 2023. Potrivit poziției prezentate ulterior de municipalitate în instanță, consilierii au discutat despre retragerea construcțiilor propuse, astfel încât trama stradală să poată fi lărgită și să permită, în viitor, introducerea transportului public. Documentația a fost trimisă spre reanalizare.

Proiectul a revenit la 28 februarie 2024, dar a fost retras din nou. Vasile și Ofelia-Monica Pușcașu au susținut în proces că retragerea a fost făcută de primarul Mihai Chirica, care ar fi spus că dorește să clarifice situația cu familia Pușcașu. Municipalitatea a afirmat, în schimb, că nu fuseseră rezolvate toate problemele privind trama stradală.

Ultima încercare a avut loc la 26 aprilie 2024. Comisia Juridică acordase un aviz favorabil, însă Comisia de Urbanism emisese avizul nefavorabil nr. 40/24.04.2024. După vot, Primăria a redactat HCL nr. 166/2024, prin care proiectul a fost declarat respins.

Situația oficială a votului a fost însă neobișnuită: din cei 27 de consilieri în funcție, 23 au fost prezenți. Proiectul de aprobare a primit 11 voturi pentru, 3 împotrivă și 9 abțineri. Rezultatul este consemnat chiar în HCL nr. 166/2024.

Pentru că proiectul nu a întrunit cele 14 voturi necesare aprobării unei documentații de urbanism, administrația a considerat că acesta fusese respins. Hotărârea nu conținea însă niciun argument concret care să explice de ce PUZ-ul nu putea fi acceptat.

Vasile și Ofelia Pușcașu au dat Primăria în judecată

La 24 februarie 2025, Vasile Pușcașu și Ofelia-Monica Pușcașu au deschis dosarul nr. 981/99/2025 la Tribunalul Iași. Cei doi au cerut anularea HCL nr. 166/2024, susținând că hotărârea nu le fusese comunicată legal și că respingerea proiectului nu fusese motivată.

Reclamanții au arătat că obținuseră certificatul de urbanism nr. 1486 încă din 17 iunie 2021 și că toate avizele cerute de Primărie fuseseră strânse în perioada 2022-2023. Aceștia au reclamat că, după ani de proceduri și cheltuieli, Consiliul Local a blocat documentația fără să indice vreo deficiență tehnică sau juridică.

Primăria și Consiliul Local au cerut respingerea acțiunii. Apărarea municipalității s-a bazat pe dreptul consilierilor de a analiza oportunitatea unui proiect de urbanism, chiar și atunci când documentația are avize favorabile. Reprezentanții administrației au susținut că un consiliu local poate respinge un PUZ în funcție de condițiile concrete din teren și de interesul public.

Tribunalul Iași a considerat însă că libertatea de apreciere nu înseamnă dreptul de a adopta hotărâri nemotivate. Prin Sentința civilă nr. 814/5 decembrie 2025, judecătorul Andrei Sauciuc a admis acțiunea soților Pușcașu și a anulat HCL nr. 166/2024.

„Autoritățile publice nu pot acționa discreționar”, a reținut instanța, subliniind că administrația trebuie să prezinte „de o manieră clară și univocă” argumentele care au stat la baza deciziei.

Judecătorul a mai constatat că avizul nefavorabil al Comisiei de Urbanism nu conținea nicio explicație. În lipsa unei motivări, nu putea fi stabilit dacă documentația avea probleme legate de acces, utilități, stabilitatea versantului sau alte condiții urbanistice.

„Simpla existență a unui aviz nemotivat nu poate constitui obstacol în avizarea modificărilor PUZ”, se precizează în hotărâre. Tribunalul a arătat că motivarea actului administrativ reprezintă o garanție împotriva arbitrariului și nu poate fi completată ulterior, în timpul procesului.

Hotărârea de respingere nu a obținut nici majoritatea necesară

Instanța a identificat și o a doua problemă: numărul voturilor. Pentru adoptarea unei hotărâri privind dezvoltarea urbanistică era necesară majoritatea absolută, respectiv minimum 14 voturi din totalul celor 27 de consilieri locali.

La ședința din 26 aprilie 2024 au existat doar 3 voturi împotriva proiectului și 9 abțineri. Chiar dacă abținerile sunt socotite voturi împotrivă, totalul ajungea la 12, nu la 14.

Prin urmare, Tribunalul a stabilit că nu exista majoritatea necesară nici pentru adoptarea unei hotărâri de respingere. Municipalitatea a fost obligată să achite reclamanților 50 de lei, reprezentând taxa judiciară de timbru.

Documentația pregătită pentru ședința din 31 iulie 2026 menționează că sentința a rămas definitivă și face trimitere la Decizia nr. 331/2026. Prin adresa nr. 86614/24.06.2026, Serviciul pentru monitorizarea punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești a cerut administrației să țină cont de soluția pronunțată în dosar.

Anularea HCL nr. 166/2024 nu echivalează însă cu aprobarea PUZ-ului și nici cu emiterea unei autorizații de construire. Instanța a desființat actul prin care proiectul fusese respins, iar Consiliul Local trebuie să analizeze din nou documentația. Pe 31 iulie, consilierii vor putea aproba proiectul, îl vor putea amâna sau îl vor putea respinge din nou, dar orice refuz va trebui motivat concret și adoptat cu majoritatea cerută de lege.

Anton Farcaș