Adrian Covăsnianu: Nord-Estul colectează prin SGR cu 28% mai puțin decât media națională. Care este problema principală?

Regiunea Nord-Est colectează prin Sistemul de Garanție-Returnare cu 28% mai puțin decât media națională, arată o analiză realizată de Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și membru fondator al asociației Moldova Vrea Autostradă.

Analiza se bazează pe rapoartele lunare RetuRO din primele cinci luni ale anului 2026, raportate la populația fiecărui județ, conform datelor definitive ale Recensământului din 2021. La nivel național, Sistemul de Garanție-Returnare a ajuns, la începutul anului 2026, la o rată de colectare de peste 88%, însă datele arată diferențe importante între regiuni.

Potrivit lui Covăsnianu, toate cele șase județe din Nord-Est se află sub media națională. Diferența nu ar veni dintr-un singur județ cu rezultate slabe, ci dintr-o problemă regională mai amplă.

Iașul stă ceva mai bine decât celelalte județe din Moldova, însă rămâne sub media națională. În schimb, județe precum Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui conturează o zonă compactă cu performanțe reduse în colectarea ambalajelor SGR.

Explicația principală indicată de autorul analizei ține de gradul ridicat de ruralizare și de accesul mai redus la magazine mari, dotate cu automate de returnare. În mediul rural, colectarea se face mai greu, iar magazinele mici nu dispun, de regulă, de infrastructura necesară pentru returnarea facilă a ambalajelor.

Covăsnianu subliniază că datele nu ar trebui interpretate ca o dovadă că locuitorii din Nord-Est ar fi mai puțin responsabili, ci mai degrabă ca un semn al unei infrastructuri distribuite inegal.

„Nord-Estul nu colectează mai puțin pentru că oamenii de-acolo ar fi mai puțin implicați, ci pentru că cele mai solide indicii disponibile duc spre o explicație structurală: ruralizare ridicată, acces mai slab la magazine mari cu automate de returnare și, probabil, o rețea de colectare mai puțin convenabilă decât în județele urbane și vestice”, arată Adrian Covăsnianu.

În analiză este menționat și cazul București-Ilfov, regiune care apare cu aproximativ 57% peste media națională. Totuși, Covăsnianu atrage atenția că acest rezultat poate fi influențat de navetism, tranzit, turiști, studenți și de concentrarea mare a retailului, astfel că indicatorul raportat la populația rezidentă poate fi supraestimat.

Autorul susține că, pentru o imagine completă, ar fi necesare date publice privind densitatea automatelor de returnare pe județe, date de consum și venit la nivel local, dar și eventuale sondaje privind obiceiurile de reutilizare a ambalajelor în gospodării.

Până atunci, concluzia analizei este că diferențele regionale din SGR par să țină mai mult de infrastructură și acces decât de comportamentul individual al consumatorilor.

Redacția