Combinatul Terom devine cartier de locuit? Solul va fi verificat pentru contaminare industrială, iar aerul din parcări va fi filtrat

Fosta platformă industrială Terom de pe Calea Chișinăului intră într-o nouă etapă administrativă. Direcția Județeană de Mediu Iași a emis avizul pentru Planul Urbanistic Zonal inițiat de companiile Iași City Centre SA, Grand PVD Impex SRL și IZO Construct Trading SRL. Proiectul vizează transformarea unei suprafețe uriașe, de 126.546 de metri pătrați, dintr-o fostă platformă industrială degradată într-un ansamblu cu locuințe, birouri, spații comerciale, funcțiuni comunitare, zone de agrement, sport, învățământ și o biserică.

Avizul de Mediu nu înseamnă însă că utilajele pot intra direct pe șantier pentru ridicarea blocurilor. Documentul arată că terenul fostului Combinat de Fibre Sintetice TEROM este tratat ca un sit potențial contaminat, din cauza istoricului industrial al amplasamentului. Tocmai de aceea, înainte ca zona să fie transformată într-un cartier de locuit, investitorii trebuie să finalizeze demolarea halelor, să curețe molozul și să realizeze o nouă investigare a calității solului și a apei subterane.

Aceasta este una dintre cele mai sensibile condiții din documentul emis de autoritatea de mediu. Primele analize au indicat posibilitatea folosirii terenului pentru o „folosință sensibilă”, respectiv pentru locuire, însă certitudinea va putea fi obținută abia după verificările suplimentare făcute după demolări. Dacă în sol sau în apa subterană vor fi descoperite urme de contaminare industrială peste limitele admise, investitorii vor fi obligați să aplice proceduri de remediere și depoluare a solului și subsolului, ceea ce poate întârzia considerabil proiectul.
Practic, cartierul nou de pe fosta platformă Terom depinde nu doar de votul Consiliului Local și de autorizația de construire, ci și de ce vor arăta analizele făcute în pământ, după ce vechile clădiri industriale vor fi puse la pământ.

Proiectul propus de cele trei firme redesenează radical această zonă a Iașului. Terenul este împărțit în două Unități Teritoriale de Referință. Prima zonă este destinată locuințelor colective, birourilor, comerțului și serviciilor, iar aici sunt prevăzute blocuri cu regimuri de înălțime importante, preponderent de 12 și 15 etaje, dar și un turn de 22 de etaje, cu formula 2S+D+P+22E și o înălțime maximă de 75 de metri. Pentru această zonă, documentația impune ca spațiile verzi să ocupe minimum 30% din suprafață.
A doua zonă are un profil diferit și este rezervată pentru agrement, sport, învățământ și construcții de cult. Aici, regimul de înălțime este mult mai redus, de maximum două etaje, iar ponderea spațiilor verzi trebuie să ajungă la minimum 50% din teren. Astfel, proiectul combină o zonă densă, cu blocuri înalte și funcțiuni urbane majore, cu o zonă mai joasă, gândită pentru dotări comunitare și spații verzi.

Dimensiunea acestor parcări a determinat autoritatea de mediu să impună o condiție

O altă condiție importantă vizează parcările subterane. Proiectul prevede aproximativ 4.324 de locuri de parcare, dintre care circa 4.200 amplasate în subteran. Dimensiunea acestor parcări a determinat autoritatea de mediu să impună o condiție tehnică strictă: evacuările trebuie dotate cu instalații de filtrare a aerului evacuat, cu un randament de reținere de minimum 95%.
Cu alte cuvinte, aerul încărcat cu noxe provenit din funcționarea miilor de autoturisme din subteran nu va putea fi evacuat direct, fără filtrare, în zona viitorului cartier. Condiția arată că impactul asupra calității aerului nu este unul minor, ci o problemă luată explicit în calcul de Direcția Județeană de Mediu Iași. Într-un ansamblu care va concentra mii de locuințe, birouri, spații comerciale și peste 4.300 de locuri de parcare, modul în care vor fi gestionate emisiile din subteran devine o miză majoră.

La fel de importantă rămâne problema traficului. Pe hârtie, faptul că 4.200 de locuri de parcare sunt prevăzute în subteran poate elibera terenul de mașini și poate îmbunătăți aspectul viitorului cartier. În practică, însă, un asemenea volum de autoturisme va pune presiune directă pe Calea Chișinăului și Bulevardul Chimiei, două artere deja importante pentru traficul comercial și industrial al Iașului.

Documentația propune realizarea unei artere carosabile mediane, cu două benzi de circulație pe sens, pe traseul fostei căi ferate uzinale. Această nouă șosea cu patru benzi este prezentată ca soluție pentru preluarea fluxurilor de trafic generate de dezvoltarea urbanistică. Problema este că realizarea ei nu depinde exclusiv de investitorii din proiectul TEROM, ci și de corelarea cu PUZ-urile vecine și cu planurile municipalității. Dacă noua arteră nu va fi finalizată înainte ca primele locuințe să fie ocupate, zona riscă să suporte o presiune rutieră majoră la orele de vârf.
Ridicarea unor clădiri de până la 22 de etaje va schimba și imaginea urbană a zonei.

Turnul de 75 de metri va modifica linia orizontului în această parte a orașului

Fosta platformă industrială, dominată astăzi de clădiri degradate, dezafectate sau în curs de dezafectare, ar urma să fie înlocuită de o zonă densă de locuit și servicii. Turnul de 75 de metri va modifica linia orizontului în această parte a orașului, iar ansamblul va influența nu doar peisajul, ci și circulația curenților de aer, însorirea și relația cu zonele construite din vecinătate.
Iași City Centre este controlată de oamenii de afaceri Zaharia Schrotter și Michael Nseir, alături de italianul Giuseppe Fiabane. Grand PVD Impex este deținută de Mariana Fechet, iar IZO Construct Trading are trei asociați în cote egale: Cristian Opria, Aurel Popică și Vasile Tucă.

Cele trei firme dețin șase parcele care însumează peste 12,6 hectare pe fosta platformă Terom. Emiterea avizului de mediu reprezintă o victorie birocratică importantă pentru investitori, dar proiectul mai are de parcurs mai multe etape înainte de a deveni șantier. După demolarea construcțiilor existente și investigarea suplimentară a solului și apei subterane, dezvoltatorii trebuie să obțină acordul de mediu pentru faza de proiectare și execuție a lucrărilor. Ulterior, Planul Urbanistic Zonal trebuie să ajungă la vot în plenul Consiliului Local Iași, iar abia după aceea Primăria poate emite autorizația de construire.
Astfel, fosta platformă Terom este mai aproape de transformarea într-un cartier de locuit, dar documentul de mediu arată că proiectul vine cu două mize importante: verificarea unui teren cu istoric industrial și controlul aerului evacuat dintr-un sistem de parcări subterane de dimensiuni foarte mari. Înainte ca blocurile de 12, 15 și 22 de etaje să schimbe fața zonei, autoritățile și investitorii trebuie să demonstreze că solul, subsolul, aerul și traficul pot suporta una dintre cele mai mari reconversii urbane pregătite în Iași.

Andra Popescu