Iașul abia semnează parteneriatul cu CFR pentru trenul metropolitan. Clujul și Bihorul au deja contractele de finanțare

Proiectul trenului metropolitan de la Iași, estimat la peste 1,26 miliarde de lei, intră într-o etapă importantă în această lună, însă municipiul este mult în urma altor orașe care au pornit aceeași cursă pentru finanțare europeană. În timp ce Clujul și Bihorul au semnat deja contractele de finanțare, iar la Cluj a fost lansată licitația pentru lucrările de infrastructură, Iașul încă așteaptă semnarea parteneriatului cu CFR, document esențial pentru depunerea proiectului.

Pe 15 iunie urmează să fie aprobată depunerea spre finanțare a proiectului prin Programul Transport 2021–2027. Documentația vizează parteneriatul dintre Asociația Metropolitană de Transport Public Iași (AMTPI), Compania Națională CFR SA și Municipiul Iași și include aprobarea studiului de fezabilitate, a indicatorilor tehnico-economici și a devizului general pentru investiția intitulată „Extinderea Transportului Terestru prin dezvoltarea serviciilor de tren urban și metropolitan în Zona Metropolitană Iași”.

Valoarea totală a investiției este estimată la 1.262.181.346,53 lei, inclusiv TVA. Din această sumă, lucrările de construcții și montaj reprezintă peste 705 milioane de lei, iar echipamentele și utilajele aproximativ 234 de milioane de lei. Finanțarea este solicitată din fonduri europene, contribuția locală fiind de 2% din valoarea eligibilă, la care se adaugă cheltuielile neeligibile și costurile de operare.

Clujul și Bihorul au trecut deja la etapa următoare

În competiția pentru trenurile metropolitane, Clujul și Bihorul au făcut deja pași importanți înaintea Iașului.

La Cluj a fost semnat contractul de finanțare și a fost lansată licitația pentru lucrările la infrastructură, estimată la aproximativ 45 de milioane de euro. La procedură s-au înscris companii din România, Austria, Polonia și Kazahstan.
În Bihor, Consiliul Județean a semnat recent un contract de finanțare europeană în valoare de 280 de milioane de euro pentru proiectul tram-trenului Oradea.

În schimb, Iașul încă nu a finalizat parteneriatul cu CFR, etapă obligatorie înainte de depunerea proiectului. „În momentul de față așteptăm un acord de parteneriat din partea CFR și până la 30 iunie vom depune Iași, Brașov, Târgu Mureș și București. De altfel, noi cu Bucureștiul nu concurăm, Bucureștiul are linie separată de finanțare. Mureș are un proiect mai mic, pentru că a intrat mai târziu și nu a inclus toate componentele. Proiectele mai mari sunt Iași și Brașov, dar există șanse reale pentru toate”, a declarat aseară directorul AMTPI, Eduard Boz.

Brașov și Târgu Mureș sunt mai avansate administrativ

Deși reprezentanții AMTPI susțin că Iașul, Brașovul și Târgu Mureșul se află în aceeași etapă, documentele arată diferențe importante.
Brașovul este considerat cel mai avansat dintre proiectele care nu au semnat încă finanțarea și figurează pe lista aprobată de Ministerul Transporturilor cu două componente distincte.

La Târgu Mureș, proiectul trenului metropolitan a fost deja aprobat atât de Ministerul Transporturilor, cât și de CFR.

Directorul AMTPI susține că proiectul Iașului se află pe poziția a șaptea în lista națională și că există semnale pozitive din partea Ministerului Transporturilor. „Noi suntem incluși în acea listă la poziția șapte, cu mult în fața Târgu Mureș și Brașov. Din discuțiile mele cu Ministerul Transporturilor se vor face toate eforturile să fie finanțate toate aceste proiecte, prin realocări de la alte categorii de proiecte unde nu s-au cheltuit bani”, a explicat Eduard Boz.

Acesta susține că autoritățile locale au fost încurajate să continue pregătirea documentației „Cu cifre în față am fost încurajați să depunem proiectul, să nu abandonăm, pentru că există interes major atât al României, cât și al Comisiei Europene pentru astfel de investiții. Este un cumul de factori: fonduri necheltuite pe alte linii, dar și dorința de a susține dezvoltarea metropolitan-feroviară. Sunt foarte optimist și încrezător. Sigur, există un mic procent de risc, dar trăim într-un context instabil economic și geopolitic”, a mai precizat directorul AMTPI.

Miza: peste 1,2 miliarde de euro prin mecanismul de supracontractare

Programul Transport 2021–2027 dispune de o alocare inițială de aproximativ 600 de milioane de euro pentru astfel de proiecte. Totuși, autoritățile mizează pe mecanismul de supracontractare. „Există o alocare inițială, dar în ghid există posibilitatea de supracontractare până la dublul bugetului, adică aproximativ 1,2 miliarde de euro. Acest mecanism permite redistribuirea economiilor din licitații. Dacă un proiect iese mai ieftin, diferența poate fi folosită pentru alte proiecte. În plus, dacă toate proiectele sunt bune și se depășește bugetul, se pot solicita suplimentări de fonduri de la Comisia Europeană”, a explicat Boz.

Documentația include introducerea și modernizarea a 23 de stații și puncte de oprire, dintre care 16 sunt noi și 7 existente. Sunt prevăzute modernizarea a opt treceri la nivel, desființarea a două dintre acestea și înlocuirea lor cu pasaje rutiere denivelate, construirea a trei pasaje rutiere, șase pasaje pietonale subterane și șapte parcări.
În zona Holboca sunt prevăzute electrificarea și întregirea liniei CET Socola, realizarea unei remize pentru trenuri, două linii de garare, peroane înalte, încălzitoare de macazuri, sisteme de siguranță și centralizare electronică. Tot aici va fi reconfigurată semnalizarea pentru eliminarea conflictelor de circulație.

Lucrările mai includ reabilitarea firului II pe linia 600 în zona Piciorul Lupului, modernizarea căii ferate pentru eliminarea restricțiilor de viteză, completarea liniei 6 din Nicolina și reorganizarea dispozitivului de linii din stația Ciurea.

Investiția prevede și achiziția a patru rame electrice noi, precum și construirea unei remize pentru gararea și întreținerea acestora.
Conform scenariului tehnic, vor circula 18 perechi de trenuri, cu plecări la interval de o oră pe relația Iași – Pașcani – Suceava și retur. Pe segmentul Cristești Jijia – Iași – Podu Iloaiei este prevăzută o cadență de 30 de minute, iar pe relația Bârnova – Iași trenurile vor circula din oră în oră.Traseele vor deservi principalele localități din zona metropolitană și puncte importante precum Podu Iloaiei, Lețcani, Ciurea, Nicolina, Socola, Cristești, Parcul Industrial Lețcani, Antibiotice, Era și alte zone rezidențiale și industriale aflate în dezvoltare.
Pentru moment însă, înainte de trenurile electrice și de cele 16 stații noi promise, Iașul trebuie să facă un pas administrativ pe care alte județe l-au depășit deja: semnarea parteneriatului cu CFR și depunerea proiectului până la sfârșitul lunii iunie.

Andra Popescu