Armata cumpără drone la Iași. Lecția războiului din Ucraina ajunge în cazărmi?

Armata Română pregătește achiziția unor drone de antrenament pentru militarii din Iași, într-un moment în care războiul din Ucraina a transformat aparatele de zbor fără pilot într-o prezență permanentă pe câmpul de luptă. Contractul ieșean este estimat la 120.000 de lei, fără TVA, iar ofertele firmelor interesate au putut fi depuse până pe 7 august 2026. Documentele achiziției nu vorbesc despre drone de atac și nici despre o colaborare directă cu militarii ucraineni, însă procedura se înscrie într-un proces mult mai amplu prin care România încearcă să recupereze experiența acumulată la graniță.

Achiziția este derulată de Unitatea Militară 01110 Iași, identificată în documentele publice drept Batalionul 198 Sprijin Logistic „Prut”, structură din cadrul Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”.

Procedura, intitulată „Furnizare drone de antrenament”, a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice pe 3 august. Din punct de vedere tehnic, nu este o licitație clasică, ci o cumpărare directă precedată de un studiu de piață. Firmele au fost invitate să trimită ofertele prin e-mail, urmând ca produsele selectate să fie comandate ulterior prin catalogul electronic SEAP. Criteriul anunțat de unitatea militară este „prețul cel mai scăzut fără TVA pentru fiecare produs”, cu condiția respectării specificațiilor tehnice.

Documentația permite inclusiv ofertarea unor modele diferite de cele indicate inițial. „Se acceptă oferte și pentru echipamente similare celor indicate în caietul de sarcini”, se arată în anunțul oficial din SEAP. Comisia de evaluare este cea care va decide dacă dronele propuse de firme îndeplinesc cerințele militarilor.
Valoarea de 120.000 de lei nu reprezintă însă neapărat suma care va fi cheltuită în final. Unitatea militară și-a rezervat dreptul de a modifica sau chiar de a renunța la unele cantități, în funcție de ofertele primite și de bugetul disponibil. Dronele ar urma să fie livrate în cel mult 30 de zile de la desemnarea câștigătorului sau a câștigătorilor, iar plata va fi făcută prin Trezoreria Statului.

Numărul aparatelor și modelele solicitate nu sunt precizate în textul principal al anunțului, ci numai în caietul de sarcini. La momentul documentării, fișierul atașat în SEAP nu putea fi descărcat, serverul indicând că documentul nu mai este disponibil. Nici numele firmei câștigătoare și nici valoarea finală a comenzilor nu fuseseră publicate.

Deși titulatura poate sugera o achiziție spectaculoasă, documentele consultate nu indică drone înarmate, muniții sau aparate destinate atacurilor. Este vorba explicit despre drone de antrenament, care pot fi utilizate pentru formarea operatorilor, recunoaștere, observare și exersarea zborului.

Achiziția arată însă că operarea dronelor începe să coboare de la nivelul marilor programe de înzestrare către pregătirea curentă a unităților militare. La nivelul NATO, experiența militarilor ucraineni este însă studiată și introdusă în programele de instruire. „În acest moment, nicio acțiune pe linia frontului nu poate fi desfășurată fără o dronă. Sunt ochii din cer”, explica un fost operator ucrainean într-un material publicat de NATO despre lecțiile războiului. Potrivit Alianței, veterani ucraineni au împărtășit deja militarilor britanici și americani experiența acumulată în folosirea și combaterea dronelor.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în ianuarie 2026 că dronele „au venit ca să rămână”, fiind folosite zilnic în Ucraina și devenind tot mai numeroase și mai performante. El a precizat că NATO și Ucraina analizează împreună lecțiile conflictului prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație de la Bydgoszcz, în Polonia. „Trebuie să producem mult mai multe drone și mult mai repede”, a transmis Rutte industriei de apărare, potrivit discursului publicat de NATO.

Armata Română a început deja să testeze astfel de tehnologii în cadrul unor exerciții multinaționale. În aprilie 2026, aproximativ 500 de militari și reprezentanți ai industriei din 21 de state aliate au participat la Eastern Phoenix, în Poligonul Capu Midia. Militarii români au operat drone cu mai multe rotoare și aparate cu aripă fixă, în timp ce alte structuri au exersat detectarea, urmărirea și neutralizarea lor. Exercițiul a fost organizat de MApN împreună cu Comandamentul Aliat pentru Transformare al NATO și a urmărit găsirea unor soluții împotriva amenințărilor produse de drone, potrivit Statului Major al Apărării.

Legătura cu Ucraina devine și mai clară în marile programe de înzestrare. MApN a anunțat un proiect separat, în valoare de 200 de milioane de euro, denumit „Sistem de drone produs în colaborare și pentru Ucraina”. Acesta prevede dezvoltarea în România a unei capacități regionale de producție a dronelor militare, prin transfer de tehnologie, instruire și cooperare industrială cu partea ucraineană. Proiectul urmează să fie finanțat prin instrumentul european SAFE.

În același program, România a contractat 34 de sisteme Mini UAS clasa I de la compania Quantum Systems, pentru 30,7 milioane de euro fără TVA. Aparatele, destinate misiunilor de supraveghere, ar trebui livrate în 2027. Contractul include și 15 kituri care permit transformarea dronelor din configurația cu aripă fixă în multicopter. Totodată, opt dintre proiectele aprobate de Parlament la sfârșitul lunii aprilie vizează sisteme antidronă și radare, arată datele publicate de Ministerul Apărării.

Se poate spune că Armata Română își adaptează pregătirea la o realitate demonstrată zilnic în Ucraina: fără drone, o unitate militară modernă riscă să nu vadă ce se întâmplă în jurul ei, iar fără mijloace de apărare împotriva lor poate deveni rapid vulnerabilă.

Achiziția de 120.000 de lei de la Iași este modestă în comparație cu programele naționale de sute de milioane de euro. Tocmai de aceea poate fi relevantă: dronele nu mai sunt tratate doar ca echipamente speciale, păstrate pentru câteva structuri, ci încep să intre în antrenamentul obișnuit al militarilor. Rămâne de aflat câte aparate vor fi comandate, ce performanțe vor avea și ce firmă va încasa contractul.

Vlad Mirea