Biodiversitatea și infrastructura, împăcate doar pe jumătate: patru propuneri ale unei asociații ieșene au rămas în afara legii

Asociația ieșeană Moldova Vrea Infrastructură (MVI) a propus șase amendamente pentru corelarea protejării biodiversității cu dezvoltarea marilor proiecte de transport. Parlamentul a preluat parțial doar două dintre acestea, în timp ce soluțiile privind cartografierea coridoarelor ecologice, investițiile deja începute și coordonarea dintre autorități au rămas în afara legii adoptate definitiv pe 6 august.

Organizația Moldova Vrea Infrastructură – MVI a intervenit în procedura parlamentară după ce a constatat că Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 pot avea efecte directe asupra proiectelor rutiere și feroviare.

Pe 3 august, MVI a transmis comisiilor de specialitate ale Senatului un document de poziție privind necesitatea corelării politicilor de conservare a biodiversității cu infrastructura strategică. Două zile mai târziu, organizația a trimis comisiilor Camerei Deputaților un pachet de șase amendamente redactate în formă legislativă.
Raportul comun întocmit la Camera Deputaților pentru PL-x nr. 532/2026 a cuprins 11 amendamente admise și 52 respinse. Analiza realizată ulterior de MVI arată însă că propunerile organizației au fost preluate numai într-o măsură limitată.
Legătura cu marile planuri de infrastructură, introdusă doar indirect
Primul amendament propus de MVI solicita corelarea explicită a Strategiei pentru biodiversitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național, Master Planul General de Transport și Programul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2021–2030.

O asemenea prevedere ar fi obligat autoritățile să analizeze măsurile de protecție a biodiversității și în raport cu proiectele de autostrăzi, drumuri expres și căi ferate deja asumate de România.
Propunerea nu a fost preluată în forma solicitată de MVI. Parlamentul a introdus însă principii generale privind proporționalitatea, securitatea juridică și protejarea investițiilor strategice.
Textul adoptat stabilește că aplicarea Strategiei nu poate conduce automat la suspendarea sau blocarea proiectelor de interes strategic național ori european din domeniul transporturilor, energiei, agriculturii și infrastructurii. O eventuală măsură de acest fel va trebui să fie justificată printr-o evaluare individuală și motivată, realizată potrivit legii.

Coridoarele ecologice nu vor avea o hartă GIS publică

Un alt amendament important al MVI prevedea cartografierea publică și interoperabilă, în sistem GIS, a coridoarelor ecologice. Scopul era ca traseele acestor coridoare să poată fi consultate din timp de proiectanți, constructori, autorități locale și proprietari.

Propunerea nu a fost inclusă în forma finală. În lipsa unei baze de date publice și unitare, MVI avertizează că limitele coridoarelor ecologice pot fi interpretate diferit de instituțiile implicate, iar eventualele conflicte cu traseele proiectelor de infrastructură ar putea fi descoperite abia în etapa avizării.

Organizația ceruse și introducerea unor dispoziții tranzitorii pentru investițiile aflate deja în planificare, evaluare, autorizare sau implementare. Nici această propunere nu a fost preluată.

În consecință, legea nu stabilește un regim distinct pentru proiectele începute înainte de intrarea în vigoare a noii Strategii. MVI consideră că lipsa acestor reguli poate genera incertitudine pentru investițiile care au documentații avansate, contracte semnate sau lucrări aflate în desfășurare.

Finanțarea, reflectată numai prin obligații de raportare

Al patrulea amendament viza înființarea unui program multianual de finanțare pentru perioada 2026–2030. MVI susține că măsurile de integrare ecologică a infrastructurii, precum pasajele pentru animale, ecoductele, gardurile de protecție sau refacerea habitatelor, trebuie să beneficieze de surse clare și predictibile de finanțare.

Parlamentul nu a introdus mecanismul financiar complet propus de organizație. Forma adoptată obligă însă Ministerul Mediului să prezinte anual Parlamentului un raport despre aplicarea Strategiei, indicatorii realizați, sursele de finanțare și efectele economice și sociale ale măsurilor.

De asemenea, proiectele finanțate vor trebui înscrise într-un registru electronic public, care să cuprindă beneficiarii, valoarea finanțării, indicatorii și stadiul implementării. Strategia va fi evaluată o dată la doi ani, potrivit textului adoptat de Parlament.

Fără un program național pentru drumuri și căi ferate

MVI a solicitat și crearea unui program național pentru integrarea ecologică a infrastructurii rutiere și feroviare. Acesta ar fi trebuit să stabilească proiectele prioritare, soluțiile tehnice și finanțările necesare pentru reducerea fragmentării habitatelor și prevenirea accidentelor în care sunt implicate animale sălbatice.

Propunerea nu a fost preluată într-o formă operațională. Legea conține principii generale de protejare a biodiversității, dar nu instituie un program separat dedicat adaptării infrastructurii existente sau viitoare.

Nici amendamentul privind înființarea unui mecanism permanent de coordonare între autoritățile de mediu, transporturi și amenajarea teritoriului nu a fost inclus. În lipsa unei asemenea structuri, fiecare instituție va continua să intervină în limitele propriilor atribuții, fără existența unei platforme permanente pentru soluționarea conflictelor dintre proiectele de infrastructură și obiectivele de conservare. „Introducerea principiilor de proporționalitate, securitate juridică și evaluare individuală reprezintă un progres”, consideră reprezentanții MVI. Organizația avertizează însă că lipsa cartografierii GIS, a regulilor pentru proiectele în derulare, a finanțării multianuale și a coordonării interministeriale poate menține incertitudinile în aplicarea Strategiei.

Comisiile specializate în infrastructură nu au influențat decizia finală

MVI atrage atenția și asupra modului în care au fost analizate implicațiile pentru infrastructură. La Senat, Comisia pentru transporturi și infrastructură, Comisia pentru energie și Comisia economică au transmis avize negative. Acestea apar în traseul legislativ oficial al proiectului, dar nu au determinat modificarea formei finale.

La Camera Deputaților, Comisia pentru transporturi și infrastructură fusese sesizată pentru aviz, însă, potrivit MVI, nu s-a mai putut întruni în intervalul foarte scurt al procedurii de urgență. Prin urmare, comisia nu s-a pronunțat asupra amendamentelor și a efectelor Strategiei asupra investițiilor de transport.
Legea a fost adoptată definitiv de Senat pe 6 august, cu 79 de voturi pentru, 30 împotrivă și 13 abțineri. Documentul a fost depus la secretarul general al Senatului și anunțat în plen pentru exercitarea dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Abia după parcurgerea acestei etape va putea fi trimis la promulgare și publicat în Monitorul Oficial. „Protejarea biodiversității și dezvoltarea infrastructurii nu trebuie puse în opoziție. Ele trebuie planificate împreună”, au transmis reprezentanții Moldova Vrea Infrastructură, care au anunțat că vor urmări atât finalizarea procedurii legislative, cât și modul în care noile prevederi vor fi aplicate.

Anton Farcaș