De ce se dorește ca Iașul să nu fie deservit de o autostradă?

Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și membru fondator al Moldova Vrea Autostradă, avertizează asupra unui val de dezinformări care circulă pe rețelele sociale cu privire la finanțarea Autostrada A8.

Expertul respinge categoric afirmația potrivit căreia „România trimite 700 de milioane de euro Maiei Sandu pentru 5 kilometri de autostradă”, calificând-o drept un fake news construit deliberat.

„Circulă intens, inclusiv pe TikTok, un fake news deliberat construit, respectiv că «România trimite 700 de milioane de euro Maiei Sandu pentru 5 kilometri de autostradă». Realitatea, pentru cei care vor să o cunoască, este cu totul alta”, a scris pe Facebook, Covăsnianu.

Potrivit acestuia, contractul atribuit recent pentru tronsonul 4 al Autostrăzii Unirii, pe ruta DN 24 Iași – Pod Ungheni, este finanțat prin programul european SAFE, un mecanism care susține infrastructura de transport cu utilitate duală, civilă și militară.

Valoarea totală a contractului este de aproximativ 700 de milioane de euro și acoperă 15 kilometri de autostradă pe teritoriul României, precum și 5 kilometri pe teritoriul Republica Moldova. „Nu România trimite bani Moldovei, ci este un proiect de infrastructură europeană cofinanțat, parte din extinderea rețelei TEN-T spre Est”, a explicat Covăsnianu.

Conform documentației de licitație, valoarea estimată a lucrărilor de pe teritoriul României este de 4,709 miliarde de lei, în timp ce lucrările din Republica Moldova sunt estimate la 320 de milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 6,4% din valoarea totală a contractului.

La valoarea adjudecată, partea de lucrări din Republica Moldova este evaluată la circa 45–50 de milioane de euro, în timp ce peste 650 de milioane de euro vor fi investiți în România.

Contractul a fost câștigat de Itinera S.p.A., care a încheiat parteneriate cu alte 11 firme, inclusiv mai mulți subcontractanți români. Printre aceștia se numără Tecnic Consulting Engineering, controlată de omul de afaceri ieșean Dan Stratan, dar și companiile Luxten, Pirotehnic OSB, Terra Silva, Elektra Invest, SD Green și CIS Gaz.

„Banii europeni din SAFE generează, cu alte cuvinte, și activitate economică locală”, a subliniat Covăsnianu.

Fostul secretar de stat atrage atenția că miza proiectului depășește componenta economică și are o importanță strategică majoră pentru estul României și pentru flancul estic al NATO. „Moldova este extrem de vulnerabilă din perspectiva lipsei infrastructurii. Avem doar 52 de kilometri de autostradă în exploatare după 18 ani de apartenență la Uniunea Europeană, poduri cu limitări de tonaj, căi ferate neelectrificate și zero prezență NATO structurală în regiune”, a arătat acesta.

În opinia sa, atacurile la adresa proiectelor de conectivitate transfrontalieră pot avea consecințe serioase asupra percepției publice și asupra susținerii unor investiții esențiale pentru dezvoltarea economică și securitatea regiunii. „Cineva care atacă un proiect de conectivitate transfrontalieră, în contextul în care frontiera estică a României și implicit NATO are o nevoie acută de infrastructură duală civil-militară, ori nu înțelege miza geopolitică, ori o înțelege prea bine. Rămâne întrebarea: cine și de ce își dorește ca Iașul să nu fie deservit de o autostradă?”, a transmis Adrian Covăsnianu. (Redactia)