Dezvoltatorii au jucat la limită în Consiliul Local. Hotelul de la Ciric și blocul din Cicoarei au trecut, Moara de Foc a fost retrasă

Ședința de ieri a Consiliului Local Iași a arătat, din nou, cât de mare este presiunea dezvoltatorilor imobiliari pe oraș. Unele proiecte au primit votul aleșilor locali și merg mai departe, altele au fost retrase în ultima clipă, după ce inițiatorii au înțeles că nu au susținerea necesară în plen. Miza retragerilor este una importantă: dacă un PUZ intră la vot și este respins definitiv, întreaga procedură administrativă și urbanistică trebuie reluată, ceea ce poate însemna luni sau chiar ani pierduți prin birourile Primăriei Iași.

Pe ordinea de zi s-au aflat proiecte imobiliare cu impact major asupra unor zone sensibile ale orașului: Ciric, Cicoarei, Bucium, Păcurari și Trecătoarea Păun. În plen au trecut hotelul de pe malul lacului Ciric, blocul cu 13 niveluri din Cicoarei, un proiect de locuințe de pe strada Păcurari și un ansamblu rezidențial de mari dimensiuni în Bucium. În schimb, proiectul „Moara de Foc”, hotelul propus de proprietarii Darlington în Bucium, complexul de blocuri de la intrarea în Bucium și cele șapte case de pe Trecătoarea Păun au fost retrase înainte de vot.

Hotelul de la Ciric a trecut, dar fără funcțiunea de apart-hotel

Planul Urbanistic Zonal pentru Șoseaua Ciric nr. 30C a fost aprobat de consilierii locali, însă nu în forma inițială. În plen, AUR a depus un amendament prin care a cerut eliminarea funcțiunii de apart-hotel din proiect, iar amendamentul a fost acceptat. Astfel, investiția merge mai departe, dar fără această componentă.
Discuțiile din plen au avut și momente tensionate, dar și ironii între consilieri. Inițial, s-a cerut un amendament pentru limitarea înălțimii la 21 de metri, însă aleșii locali și-au dat seama că limita era deja prevăzută în planșele proiectului. Consilierul CURAJ Cosette Chichirău a cerut apoi să se precizeze ce înălțime au copacii din zona Ciric, pentru a se vedea dacă viitorul hotel va afecta imaginea zonei sau dacă va fi mascat de vegetație. După un val de ironii, viceprimarul Roxana Necula a venit cu un răspuns, iar consilierul local Liviu Gavril a întrebat, tot ironic, cât de mari sunt rădăcinile copacilor care vor fi lângă hotel.

Investiția aparține firmei Megastep SRL, controlată în acte de Silvia Pătrașcu, mama omului de afaceri Marius Pătrașcu. Proiectul vizează un teren de peste 10.000 de metri pătrați, cumpărat cu aproximativ un milion de euro de la societatea COMAT, pe malul stâng al acumulării Ciric II. Documentația prevede două corpuri de clădire, cu regim de înălțime de până la parter plus cinci etaje, o suprafață desfășurată de peste 20.000 de metri pătrați și 272 de locuri de parcare. Proiectul a fost prezentat public anterior ca o investiție hotelieră pe malul Lacului Ciric, într-o zonă de agrement importantă pentru municipiu.
Zona nu este însă una oarecare. Terenul se află în apropierea acumulării Ciric II, o zonă cu sensibilitate hidrotehnică și cu rol în protecția municipiului Iași împotriva inundațiilor. Proiectul fusese retras la ședința din 28 mai, după ce Comisia de Urbanism a cerut completări tehnice, inclusiv randări și schițe scalate. Marius Pătrașcu s-a plâns anterior de ritmul lent al procedurilor din Primărie, susținând că obținerea avizelor pentru calea de acces, care traversează parțial domeniul public și privat al municipiului, a durat mai bine de jumătate de an.

Blocul cu 13 niveluri din Cicoarei a fost aprobat

Un alt proiect important aprobat ieri este PUZ-ul de pe strada Cicoarei nr. 6Bis. În acte, proiectul este inițiat de Ștefania Moraru, mama dezvoltatorului Florin Moraru, cel care s-a ocupat direct de documentație. Planul urbanistic prevede construirea unui imobil masiv, cu locuințe colective, birouri și spații comerciale, având două subsoluri, parter, 11 etaje și etaj tehnic. În total, clădirea ajunge la 13 niveluri și la o înălțime maximă de 43 de metri.
Terenul are 3.414 metri pătrați, iar istoricul lui este legat direct de municipalitate. Configurația actuală provine dintr-un schimb de terenuri realizat în 2020 cu Primăria Iași, pentru lărgirea unei străzi. În plus, Primăria a semnat un contract prin care a dat în folosință dezvoltatorului o suprafață de 179 de metri pătrați din domeniul privat al municipiului, pentru asigurarea accesului auto, contra unei taxe de 10 lei pe metru pătrat pe lună.

Proiectul are și o componentă sensibilă. Un aviz al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad arată că o parte din teren se suprapune peste zona de protecție a digului Nicolina. Din acest motiv, beneficiarul a fost obligat să dea o declarație notarială prin care se angajează să nu îngrădească zona respectivă și să permită permanent accesul autorităților. Informațiile privind proiectul din Cicoarei, inclusiv regimul de înălțime și legătura cu zona de protecție a digului Nicolina, au fost prezentate anterior de Ziarul de Interes.
Proiectul din Păcurari a trecut cu 25 de voturi

Consilierii locali au aprobat și proiectul de pe strada Păcurari nr. 156B, care prevede construirea de locuințe unifamiliale și desființarea unor construcții existente. Acesta a trecut fără mari emoții, cu 25 de voturi favorabile.

În schimb, proiectul din Bucium inițiat de societățile Tech Confort SRL și Lexiton Invest SRL a trecut la limită, cu doar 15 voturi, după discuții aprinse. Acesta prevede introducerea în intravilan a 1,6 hectare de teren pentru un ansamblu rezidențial de mari dimensiuni, estimat la aproximativ 550 de apartamente, cu blocuri de până la cinci etaje. Proiectul a fost discutat public încă de anul trecut, fiind prezentat ca o investiție majoră în zona Bucium, cu zeci de blocuri și sute de apartamente.
În plen, proiectul a fost contestat de locuitorii din zonă și de consilierul CURAJ Iulian Hușanu, care a avertizat că traficul este deja sufocant, iar unele blocuri din vecinătate au avut probleme din cauza seriozității constructorului, oamenii fiind nevoiți să folosească generatoare. În timpul ședinței, un bărbat a venit în fața consilierilor și a cerut respingerea proiectului.
„Acest proiect nu trebuie să primească un vot pozitiv, accesul este dificil. Nu știu de ce este pe ordinea de zi, mai ales că nu are nicio modificare”, a spus Gâțu Constantin, inginer.
Pentru a obține voturile necesare, dezvoltatorii s-au angajat prin act notarial să amenajeze la parterul unui bloc un spațiu pentru educație, cum ar fi o creșă sau un after-school. Chiar și așa, votul a fost la limită, semn că proiectul rămâne unul controversat.

Moara de Foc, retrasă după aviz negativ în comisii

Cea mai vizibilă retragere a fost cea a proiectului „Moara de Foc”, propus de SC Indiana SRL, reprezentată de omul de afaceri Marian Crețu. Investiția viza terenul fostului restaurant „Moara de Foc”, de pe strada Păcurari nr. 167A, unde se dorește construirea unui ansamblu hotelier și rezidențial cu nouă etaje.
Proiectul a fost retras în ultima clipă după ce a primit un aviz negativ puternic în comisia de urbanism: un singur vot pentru, trei voturi împotrivă și două abțineri. Aleșii locali au semnalat că beneficiarul a venit în ședință cu o planșă greșită, iar Asociația de Proprietari Bloc 594 a depus un nou memoriu prin care reclamă că ansamblul propus este mult prea mare pentru zonă.
Dosarul circulă prin Primărie încă din 2019 și a mai fost retras și la ședința din 31 martie, tot pentru a evita un vot negativ. Informațiile despre retragerea proiectului și lipsa susținerii în comisiile Consiliului Local au fost publicate anterior de Ziarul de Interes.

Hotelul Darlington și blocurile de la intrarea în Bucium, retrase înainte de vot

Tot din zona Bucium a fost retras și proiectul proprietarilor florăriei-cafenea Darlington, soții Marius Mircea și Marina Alina Curcudel. Aceștia intenționau să introducă în intravilan un teren de 4.843 de metri pătrați, pe Șoseaua Bucium nr. 90, pentru construirea unui hotel cu două etaje. Deși certificatul de urbanism fusese emis în 2022, iar avizul de oportunitate în 2024, investitorii au preferat să nu riște un vot nefavorabil.
O decizie similară a luat și investitorul din spatele proiectului de pe Șoseaua Bucium nr. 34. PUZ-ul firmei Arhiconstruct SRL, administrată de Adrian Butucă, prevedea construirea unui complex de blocuri cu trei și șase etaje, pe o suprafață de peste 18.000 de metri pătrați, în apropierea locului unde urmează să fie construit un hipermarket Kaufland. Proiectul a fost retras înainte de numărarea voturilor, tocmai pentru a nu fi blocat definitiv printr-o respingere în plen.

Trecătoarea Păun, blocată de infrastructura precară

A fost retras și proiectul de pe Trecătoarea Păun nr. 57, propus de Farmuj Ionel Claudiu, pentru construirea a șapte locuințe unifamiliale. Acesta are deja un istoric tensionat, fiind respins inițial pe 31 martie 2026, fără o motivare clară din partea consilierilor. Proprietarul a cerut ulterior reintroducerea proiectului pe ordinea de zi, susținând că terenul de 5.067 de metri pătrați a fost scos din intravilan dintr-o eroare istorică apărută în PUG-ul din 1999 și că documentația are toate avizele tehnice.
Problema principală rămâne însă infrastructura din zonă. Strada Trecătoarea Păun nu este asfaltată și are o lățime de doar 4,2 metri, cu o singură bandă pe sens. În aceste condiții, consilierii au ridicat problema accesului auto, dar și a posibilității ca autospecialele ISU să intervină în siguranță, dacă zona ar fi încărcată cu noi locuințe.

O ședință despre urbanism, dar și despre tactica investitorilor

Ședința de ieri nu a fost doar despre aprobarea sau respingerea unor PUZ-uri. A fost și despre felul în care dezvoltatorii imobiliari își calculează șansele în Consiliul Local. Proiectele care au avut susținere politică suficientă au mers la vot și au trecut. Cele aflate în pericol au fost retrase în ultimul moment, pentru a evita o respingere definitivă.
Această strategie arată cât de important a devenit votul din Consiliul Local pentru piața imobiliară din Iași. Un vot favorabil poate debloca investiții de milioane de euro, dar un vot negativ poate trimite un proiect înapoi la începutul drumului birocratic. În acest tablou, orașul rămâne prins între presiunea dezvoltatorilor, nemulțumirile locuitorilor și lipsa unei infrastructuri capabile să susțină noile ansambluri propuse în zone deja aglomerate.

Andra Popescu