Generalul ieșean Dan Iamandi, trecut în rezervă în plin război cu Predoiu și Arafat. Contestă inclusiv evaluarea primită pentru 2025

Generalul cu patru stele Dan-Paul Iamandi a fost trecut în rezervă în timp ce se judecă la Iași cu Ministerul Afacerilor Interne pentru ordinele prin care a fost îndepărtat de la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Înainte de ieșirea din activitate, fostul comandant al ISU Iași a mai deschis un proces împotriva MAI, prin care cere anularea evaluării profesionale primite pentru întregul an 2025.

Președintele Nicușor Dan a semnat Decretul nr. 727 din 20 august 2026, publicat în aceeași zi în Monitorul Oficial. Actul prezidențial este extrem de scurt și prevede că „la data de 20 august 2026, domnul general cu patru stele Iamandi Jenică Dan-Paul trece în rezervă”.

Decretul nu precizează motivele măsurii și nici dacă trecerea în rezervă s-a făcut la cererea generalului sau în urma unei propuneri venite din partea Ministerului Afacerilor Interne. Cert este că documentul pune capăt unei cariere militare de aproximativ 36 de ani și unui mandat de peste opt ani la conducerea structurii naționale a pompierilor.

Momentul ales este însă unul sensibil. Iamandi a fost trecut în rezervă cu numai patru zile înainte să împlinească 59 de ani și la mai puțin de două luni după ce obținuse la Curtea de Apel Iași suspendarea ordinului prin care ministrul Cătălin Predoiu îl îndepărtase de la conducerea IGSU.

Predoiu l-a trimis de la conducerea IGSU într-o direcție aflată în subordinea DSU

Conflictul dintre general și conducerea Ministerului Afacerilor Interne a izbucnit pe 14 aprilie 2026. Prin Ordinul nr. II/670, Cătălin Predoiu a dispus detașarea pentru șase luni a lui Dan-Paul Iamandi de la conducerea IGSU la Direcția Generală pentru Protecție Civilă, structură aflată în cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, coordonat de Raed Arafat.

Iamandi nu a fost eliberat formal din funcție printr-o decizie a premierului, autoritatea care îl numise titular la conducerea IGSU în 2019. Ministrul de Interne a folosit procedura detașării, iar atribuțiile de inspector general au fost preluate temporar de generalul Constantin Florea, până atunci prim-adjunct al instituției.

Generalul a contestat imediat măsura și a susținut că ordinul a fost emis fără o motivare concretă, fără o informare prealabilă și fără să i se ofere posibilitatea de a invoca motivele pentru care putea refuza detașarea. Prin acțiunea deschisă la Iași, Iamandi a arătat că mutarea la DSU reprezenta, în realitate, o îndepărtare de la conducerea IGSU, deși el fusese numit în funcție printr-o decizie a prim-ministrului.

Dosarul a trecut printr-un conflict de competență între Curtea de Apel și Tribunalul Iași, înainte ca judecătorii să se pronunțe asupra solicitării generalului. Pe 30 iunie 2026, Curtea de Apel Iași a admis cererea lui Iamandi și a suspendat executarea ordinului emis de Cătălin Predoiu până la soluționarea procesului prin care acesta cere anularea definitivă a măsurii.

„Dispune suspendarea executării Ordinului viceprim-ministrului, ministrului Afacerilor Interne nr. II/670/14.04.2026 până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anularea acestuia”, au stabilit judecătorii.

Hotărârea era executorie, ceea ce i-a permis lui Iamandi să revină provizoriu la conducerea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Instanța nu a stabilit însă definitiv că ordinul lui Predoiu este ilegal, această problemă urmând să fie lămurită în procesul pe fond.

Ministerul Afacerilor Interne a atacat hotărârea pe 6 august 2026 și a cerut instanței superioare să anuleze soluția favorabilă generalului.

Un nou proces, deschis chiar în ziua în care MAI a declarat recurs

Consultarea dosarelor aflate pe rolul Curții de Apel Iași scoate la iveală un alt conflict dintre Dan-Paul Iamandi și Ministerul Afacerilor Interne. În aceeași zi de 6 august, generalul a deschis dosarul nr. 839/45/2026, prin care cere anularea evaluării profesionale întocmite pentru activitatea sa din perioada 1 ianuarie–31 decembrie 2025.

Obiectul înregistrat oficial este „anulare act administrativ – aprecierea de serviciu anuală aferentă perioadei 01.01.2025–31.12.2025”. Reclamant este Dan-Paul Iamandi, iar pârât este Ministerul Afacerilor Interne.

Primul termen a fost stabilit pentru 10 septembrie 2026, la ora 10:00. Din informațiile publice ale dosarului nu rezultă ce calificativ a primit generalul, cine i-a întocmit evaluarea și care sunt motivele pentru care acesta cere anularea documentului.

Momentul deschiderii procesului este important. Evaluarea contestată privește ultimul an complet în care Iamandi a condus efectiv IGSU, iar acțiunea a fost înregistrată cu doar două săptămâni înainte ca președintele Nicușor Dan să semneze decretul de trecere în rezervă.

Trecerea în rezervă nu anulează automat procesele deschise de general și nici ordinul emis de ministrul Cătălin Predoiu. Instanțele vor trebui să stabilească dacă Iamandi mai justifică un interes pentru continuarea acțiunilor după încetarea carierei militare active. Procesul privind evaluarea profesională poate continua separat de disputa referitoare la funcția de inspector general.

Raportul controlului făcut după explozia din Rahova nu a fost publicat

Îndepărtarea lui Iamandi de la conducerea IGSU a venit după verificările efectuate de Corpul de Control al ministrului de Interne, declanșate în contextul exploziei produse în 2025 într-un bloc din cartierul Rahova.

Controlul a vizat managementul IGSU din ultimii ani, gestionarea unor proiecte finanțate din fonduri europene, activitatea financiară, procedurile operaționale și structura de comandă. Ministerul Afacerilor Interne a depus raportul controlului în procesul deschis de general, însă concluziile documentului nu au fost prezentate public.

În lipsa raportului și a unei explicații oficiale din partea MAI, nu se poate afirma că Dan-Paul Iamandi a fost îndepărtat din cauza exploziei din Rahova. Ministerul a susținut în instanță că detașarea sa era necesară pentru îndeplinirea unor misiuni care necesitau experiența generalului și că mutarea nu i-a afectat drepturile salariale.

De cealaltă parte, Iamandi a considerat că detașarea a fost folosită pentru a-l scoate de la conducerea IGSU fără o decizie a premierului și fără prezentarea unor deficiențe profesionale care să justifice o asemenea măsură.

De la radiolocație la conducerea pompierilor din România

Dan-Paul Iamandi și-a început cariera militară în 1990, după absolvirea Școlii Militare de Ofițeri Activi de Artilerie Antiaeriană, Rachete și Radiolocație din Brașov. Prima sa încadrare a fost la Punctul de Comandă al UM 01959/J din Cataloi, județul Tulcea, unde se ocupa de coordonarea serviciului de luptă permanent și de analiza situației aeriene.

În 1991 a fost transferat la Iași, unde a lucrat tot în domeniul radiolocației și al monitorizării spațiului aerian. Din 1999 a trecut în structurile de protecție civilă, iar în decembrie 2009 a devenit adjunct al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mihail Grigore Sturdza” al județului Iași.

În mai 2011 a preluat conducerea ISU Iași, instituție pe care a condus-o până la plecarea la București. În februarie 2018 a fost împuternicit să exercite atribuțiile de inspector general al IGSU, iar în 2019 a devenit titularul funcției, în urma concursului.

Fostul președinte Klaus Iohannis l-a avansat succesiv, iar în noiembrie 2022 Iamandi a primit gradul de general cu patru stele, cel mai înalt grad militar pe care îl putea primi un general aflat în activitate.

Duminică, 23 august, la trei zile după intrarea în vigoare a decretului de trecere în rezervă, pagina oficială a conducerii IGSU îl prezenta încă pe Dan-Paul Iamandi drept inspector general. Instituția nu anunțase public cine va prelua definitiv comanda după plecarea generalului ieșean.

Vlad Mirea

Citește și:

De ce a fost schimbat generalul ieșean Iamandi de la șefia pompierilor din România. Explicația oficială a lui Raed Arafat

Generalul ieșean din fruntea IGSU ar fi refuzat să se pensioneze și a fost detașat