Iași, orașul lui Papură Vodă! Primarul taie cu pixul din banii aprobați pentru proiectele ONG-urilor

Un proiect este verificat și punctat de o comisie. Bugetul este analizat, cheltuielile sunt considerate corecte, iar proiectul este declarat câștigător. Lista ajunge apoi la primarul Mihai Chirica, iar suma aprobată de specialiști este tăiată cu pixul, fără explicații. Așa se împart la Iași banii destinați ONG-urilor prin Legea 350/2005.

În acest an, o asociație a cerut 37.000 de lei pentru un proiect destinat tinerilor. Dosarul a trecut de verificări, a fost punctat și a intrat pe lista proiectelor câștigătoare. Când au fost publicate rezultatele, asociația a descoperit că mai primește numai 10.000 de lei. Din buget dispăruseră 27.000 de lei, adică aproape trei sferturi din suma necesară.

Nu i s-a explicat cine a făcut reducerea, de ce au fost tăiați tocmai 27.000 de lei și cum mai poate fi realizat cu 10.000 de lei un proiect calculat pentru 37.000 de lei.

Comisia verifică proiectul, Chirica schimbă suma

ONG-urile care cer bani de la Primăria Iași depun dosare complete. În acestea sunt descrise activitățile, numărul beneficiarilor, perioada în care se desfășoară proiectul și toate cheltuielile.

Dosarele sunt analizate de comisii din care fac parte profesori universitari, funcționari, specialiști și consilieri locali. Fiecare proiect primește un punctaj. Comisia verifică inclusiv dacă banii ceruți sunt necesari și dacă fiecare cheltuială este justificată.

După terminarea evaluării, lista proiectelor câștigătoare ajunge la conducerea Primăriei. Acolo, Mihai Chirica ar modifica sumele stabilite de comisie. Unele bugete sunt micșorate foarte puțin, în timp ce altele sunt tăiate la jumătate sau chiar reduse cu trei sferturi.

În documentele finale apare doar suma rămasă. ONG-urile nu primesc o explicație clară despre intervenția făcută asupra bugetului.

Cel mai evident caz din acest an este cel al unui proiect în valoare de 37.000 de lei. După ce a trecut prin comisie, proiectul a rămas cu o finanțare de numai 10.000 de lei.

O asemenea tăiere schimbă complet proiectul. Asociația nu mai poate organiza toate activitățile promise, nu mai poate lucra cu același număr de beneficiari și nu mai poate plăti serviciile și materialele prevăzute în buget.

Practic, Primăria declară proiectul câștigător, dar îi ia cea mai mare parte din bani înainte ca acesta să înceapă. ONG-ul este pus să aleagă între a renunța și a încerca să realizeze cu 10.000 de lei ceea ce fusese calculat pentru 37.000 de lei.

În cazul altor asociații, tăierile au fost mult mai mici, deși proiectele aveau bugete mai mari. Diferențele lasă impresia că unora li s-a scăzut o sumă simbolică doar pentru a se putea spune că toate bugetele au fost reduse, în timp ce proiectele altora au fost lovite în plin.

Metoda a fost folosită și anul trecut

Tăierile nu reprezintă o premieră. Același lucru s-a întâmplat și în 2025.

Un ONG avea un proiect de 90.000 de lei. Primarul a tăiat numai 1.000 de lei, iar asociația a rămas cu 89.000 de lei. Proiectul putea fi realizat aproape fără modificări.

O altă asociație ceruse 20.000 de lei. Din această sumă au fost tăiați 10.000 de lei, adică jumătate din buget. Proiectul nu mai putea fi pus în practică în forma aprobată, iar ONG-ul a fost nevoit să se retragă.

Primăria nu a respins oficial proiectul. L-a declarat câștigător, apoi i-a redus atât de mult finanțarea încât asociația a renunțat singură.

Un avocat, consilier local, cere să se spună cine schimbă bugetele

Problema a ajuns ieri, 28 august, în ședința Consiliului Local Iași. Consilierul local USR Laura Chiticariu, avocat și membru al comisiei care a evaluat proiectele sociale, a cerut explicații publice.

Chiticariu a arătat că evaluatorii au verificat atât proiectele, cât și banii solicitați. Cu toate acestea, sumele din lista finală nu mai sunt, în unele cazuri, cele stabilite în urma evaluării. „Comisia de evaluare a analizat proiectele, a acordat punctajele și a verificat inclusiv bugetele propuse. Cu toate acestea, în documentele finale de adjudecare apar, pentru o parte dintre proiectele câștigătoare, sume diminuate față de cele rezultate din evaluare, fără ca evaluatorilor să le fie prezentată o justificare pentru aceste modificări”, a declarat Laura Chiticariu.

Consilierul local a cerut să afle cine a hotărât tăierile și după ce reguli au fost stabilite noile sume. „Întrebarea este foarte simplă: cine a decis reducerea acestor bugete, în baza cărui temei legal și după ce criterii?”, a întrebat Laura Chiticariu.

Aceasta a explicat că reducerea banilor schimbă proiectul care a fost analizat și punctat de comisie. „Atunci când reduci finanțarea unui proiect social, poți afecta numărul beneficiarilor, activitățile asumate și chiar posibilitatea organizației de a realiza proiectul în forma pentru care a fost evaluat și punctat”, a precizat consilierul local.

Evaluatorii nu au fost întrebați înaintea tăierilor

Membrii comisiilor nu au primit explicații despre modificarea sumelor și nu au fost chemați să reevalueze proiectele după tăierea bugetelor.

Aici apare cea mai mare problemă. Comisia acordă punctajul pentru un anumit proiect, cu anumite activități și cu un anumit buget. Primăria finanțează apoi o variantă mult mai ieftină, care nu a fost analizată și pentru care nu mai există garanția că poate fi realizată. „Nu este firesc ca o comisie să evalueze un proiect și bugetul său, iar ulterior rezultatul acestei evaluări să fie modificat printr-o decizie asupra căreia nu există transparență”, a afirmat Laura Chiticariu.

Consilierul local a solicitat Primăriei să comunice cine a dispus fiecare diminuare, care este prevederea legală folosită și cum a fost calculată suma rămasă. „Când vorbim despre bani publici destinați proiectelor sociale, transparența nu este opțională. Trebuie să putem urmări clar traseul deciziei, de la evaluare până la suma efectiv acordată”, a spus Chiticariu.

Primăria avea bani, dar a lăsat peste șase milioane de lei neîmpărțiți

În 2026, Primăria Iași a anunțat că pune la dispoziția ONG-urilor 10,2 milioane de lei. După încheierea selecției, au fost acordați mai puțin de 3,9 milioane de lei.

Peste 6,3 milioane de lei au rămas neîmpărțiți.

La proiectele pentru tineret au fost alocați 900.000 de lei, dar s-au acordat numai 780.000 de lei. Au rămas 120.000 de lei nefolosiți.

Situația este și mai evidentă în sport. Primăria a rezervat șapte milioane de lei, însă proiectele câștigătoare au primit împreună numai 935.000 de lei. Peste șase milioane de lei au rămas în buget.

Prin urmare, tăierile nu pot fi explicate simplu prin lipsa banilor. Fonduri existau, dar unele proiecte au fost reduse atât de mult încât au devenit aproape imposibil de realizat.

Comisiile fac evaluarea, acordă punctajele și verifică bugetele. La final însă, pixul primarului pare să cântărească mai mult decât întreaga muncă a evaluatorilor. Iar ONG-urile află cât primesc abia după ce suma a fost deja tăiată.

Vlad Mirea