Parlamentarii ieșeni dau ca și pierduți banii din SAFE pentru autostrăzile A7 și A8. 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzile Moldovei s-au dus pe apa sâmbetei

Cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din Moldova, Autostrada „Moldovei” A7 și Autostrada „Unirii” A8, riscă să piardă finanțarea de 4,2 miliarde de euro alocată prin programul SAFE, dacă autoritățile de la București nu reușesc să aprobe până la 31 mai contractul necesar accesării acestor fonduri.

România beneficiază, prin programul SAFE, de o alocare totală de 16,6 miliarde de euro. Din această sumă, 4,2 miliarde de euro sunt rezervate pentru construirea segmentelor Pașcani – Suceava – Siret din Autostrada A7 și Moțca – Iași – Ungheni din Autostrada A8. Alte 9,6 miliarde de euro sunt destinate achizițiilor militare ale Ministerului Apărării Naționale, iar 2,8 miliarde de euro vor fi utilizate pentru achiziții ale Ministerului Afacerilor Interne și ale altor instituții din domeniul siguranței și securității naționale.

Pentru ca România să poată folosi cele 4,2 miliarde de euro destinate infrastructurii rutiere, contractul SAFE trebuie aprobat până la data de 31 mai. În lipsa acestui pas, există riscul ca fondurile să nu mai poată fi accesate, iar proiectele de autostradă din Moldova să rămână fără cea mai importantă sursă de finanțare identificată până în prezent.

Deputatul USR Marius Bodea spune că situația este delicată

Deputatul USR Marius Bodea spune că situația este delicată și că, deși o parte dintre proiecte sunt încă în grafic, altele se apropie periculos de depășirea termenului-limită. „Termenele-limită impuse de finanțatori sunt ferme. Când vorbim de sfârșitul lunii mai, o parte dintre sectoare sunt în grafic, iar altele sunt pe punctul de a depăși acest termen. Din ce cunosc eu, nu există un pericol major de a pierde finanțarea, deoarece motivele întârzierii sunt acceptabile. Totuși, nu este o regulă că putem depăși termenele. Există un risc, asta e adevărat, și ar putea însemna blocarea unor sume care nu au fost atrase la timp”, a declarat Marius Bodea.

Senatorul PNL Lucian Rusu atrage atenția că România nu își poate permite să piardă această sursă de finanțare. „În cazul în care depășim termenul, cred că se pot purta discuții cu Comisia Europeană, așa cum s-a mai întâmplat. Problema este că vorbim despre bani din împrumut și există riscul unor corecții financiare. Nu ne permitem să pierdem acești bani. Nu putem găsi alte surse pentru sume atât de mari”, a spus și Lucian Rusu.

Potrivit acestuia, o eventuală pierdere a finanțării ar afecta în mod direct proiectele de pe Autostrada Unirii. „Ar însemna o frână pentru segmentele de pe A8, care au deja costuri foarte mari. Dacă am găsit acest program pentru a finaliza autostrada, trebuie să ne ținem de el”, a adăugat senatorul liberal.

Deputatul PSD Maricel Popa afirmă că principalele probleme sunt generate de licitațiile contestate

Deputatul PSD Maricel Popa afirmă că principalele probleme sunt generate de licitațiile contestate și de întârzierile administrative.
„Cei 4,2 miliarde de euro pentru autostrăzile Moldovei sunt esențiali. Din păcate, există riscul să nu poată fi accesați, pentru că licitațiile au fost lansate prea repede și acum sunt contestate. Dacă nu se semnează contractele până la finalul lunii mai, putem pierde acești bani. Nici nu vreau să mă gândesc, riscul este foarte mare”, este de părere Maricel Popa.

Deputatul AUR Silviu Gurlui consideră că Guvernul ar fi trebuit să pregătească din timp documentația necesară. „Aceste segmente de autostradă trebuie susținute și trebuie să atragem finanțare pentru ele. Este vina Guvernului că nu a făcut la timp demersurile necesare. Lucrurile trebuiau pregătite din timp. Sperăm să nu se piardă banii și să nu apară consecințe negative”, a comentat și Silviu Gurlui.

Situația este complicată și de evoluțiile politice de la nivel central. Potrivit informațiilor disponibile, ordonanța necesară aprobării contractului SAFE ar fi fost adoptată de Guvern pe 4 mai, însă cu modificări față de forma inițială, ceea ce a impus solicitarea unui nou aviz din partea Consiliului Legislativ.

Pe 5 mai, Parlamentul a adoptat o moțiune de cenzură, iar Guvernul a intrat în interimat. În aceeași perioadă, Consiliul Legislativ ar fi emis un aviz negativ asupra ordonanței, iar documentul a ajuns la Secretariatul General al Guvernului chiar în apropierea momentului în care s-a oficializat rezultatul moțiunii.

Ulterior, pe 8 mai, actul normativ a fost repus pe ordinea de zi a Guvernului interimar, fiind invocată o procedură administrativă prin care Executivul ar fi „luat act” de avizul negativ, fără a modifica în mod substanțial forma ordonanței. Procedura ridică însă semne de întrebare privind legalitatea, deoarece un guvern aflat în interimat nu are dreptul să emită ordonanțe de urgență sau să inițieze acte normative noi, potrivit prevederilor Legii nr. 90/2001 și Codului administrativ. De asemenea, există controverse privind momentul exact în care un guvern este considerat demis, respectiv dacă acest moment este reprezentat de votul Parlamentului sau de publicarea deciziei în Monitorul Oficial.

Andra Popescu