PUZ-ul lui Pușcașu din Bucium, la un pas de aprobare. Șapte proiecte imobiliare majore intră astăzi la vot

Ședința Consiliului Local Iași programată astăzi, 31 iulie, de la ora 10, va fi dominată de proiectele imobiliare. Șapte documentații importante ajung în fața aleșilor locali, unele după ani de așteptare, procese sau respingeri repetate.

Cea mai delicată situație este cea a consilierului local AUR Vasile Pușcașu, președintele Comisiei de Urbanism, care încearcă să obțină aprobarea propriului PUZ de pe Trecătoarea Vișan. Semnalul politic dat ieri în comisiile de specialitate arată că proiectul are toate șansele să strângă majoritatea necesară.

Susținerea se conturează din partea celor șapte consilieri PNL, a celor trei reprezentanți CURAJ, a trei consilieri AUR și a consilierului PMP. În total, exact 14 voturi, pragul necesar pentru aprobarea unei documentații de urbanism.

Vasile Pușcașu, cel de-al patrulea reprezentant AUR, nu poate fi inclus în acest calcul. El este beneficiar direct al PUZ-ului, alături de Ofelia-Monica Pușcașu și alte persoane fizice, și trebuie să își anunțe interesul patrimonial, fără să participe la dezbatere și la vot. Orice absență sau abținere din tabăra celor care au susținut proiectul în comisii ar putea împiedica din nou aprobarea documentației.

Pușcașu vrea 39 de vile pe aproape 1,5 hectare

PUZ-ul vizează introducerea în intravilan a unui teren de 14.459 de metri pătrați de pe Trecătoarea Vișan nr. 23, în Bucium. În forma prezentată public, aici ar urma să fie construite 39 de locuințe unifamiliale, cu parter și un etaj, precum și un mic centru de cartier cu spații comerciale și servicii.

Cea mai mare parte a terenului, aproximativ 13.900 de metri pătrați, este rezervată caselor. Alte 560 de metri pătrați vor putea fi folosiți pentru servicii, activități sociale, echipamente publice și comerț de mici dimensiuni. Proiectul impune păstrarea a minimum 30% din teren sub formă de spații plantate.

Vasile Pușcașu este administratorul Motel Bucium SRL, cumătru al primarului Mihai Chirica și, din actualul mandat, consilier local AUR și președinte al Comisiei de Urbanism, structura care analizează proiectele imobiliare înainte ca acestea să intre în plen.

Documentația sa a fost respinsă în aprilie 2024, după un vot neobișnuit: 11 consilieri au votat pentru, trei împotrivă, iar nouă s-au abținut. Primăria a emis HCL nr. 166/2024, prin care proiectul a fost declarat respins, fără să explice însă concret care erau problemele PUZ-ului.

Vasile și Ofelia-Monica Pușcașu au dat municipalitatea în judecată și au câștigat definitiv. Tribunalul Iași a stabilit că hotărârea de respingere nu fusese motivată și că nici măcar voturile împotrivă, împreună cu abținerile, nu formau majoritatea de 14 necesară adoptării unei asemenea decizii.

„Autoritățile publice nu pot acționa discreționar”, a reținut instanța. Judecătorul a mai arătat că simpla existență a unui aviz nefavorabil nemotivat nu putea bloca proiectul.

Sentința nu înseamnă că PUZ-ul a fost aprobat de instanță. Consiliul Local trebuie să voteze din nou documentația, iar semnalul dat astăzi în comisii arată că, de această dată, Pușcașu ar putea obține cele 14 voturi necesare.

RZR Group pregătește patru blocuri pe terenurile familiei Fenechiu

Un alt proiect important vizează construirea a patru imobile pe strada Gheorghe Vernescu nr. 3, în apropierea cartierului I.C. Brătianu din Bucium. Terenurile au aparținut firmelor familiei fostului ministru Relu Fenechiu și au ajuns, în 2023, în proprietatea RZR Group SRL.

Parcela principală are 3.030 de metri pătrați, iar tranzacția a cuprins, împreună cu suprafețele și drepturile asupra drumurilor de acces, aproximativ 4.000 de metri pătrați. RZR Group a plătit 180.280 de euro către Homeart Living SRL, societatea care cumpărase proprietățile în 2021 de la La Rocca SRL și Engineering and General Constructing – Engeko SRL, două firme legate de familia Fenechiu.

RZR Group este deținută de Marius Gancef, cu 66,66%, și Adrian Năsturaș, cu 33,33%.

Cele patru clădiri vor avea maximum 13 metri și cel mult patru niveluri supraterane. Sunt propuse locuințe colective, spații comerciale la parter, parcări, birouri și alte activități la demisol. Cel puțin 23,4% din parcelă trebuie amenajată ca spațiu verde.

Problema proiectului este accesul. Strada Gheorghe Vernescu este betonată și are o lățime medie de aproximativ 6,3 metri, dar nu dispune de trotuare și nici de canalizare pentru evacuarea apelor pluviale. Proiectantul propune lărgirea carosabilului la șapte metri, fără să prezinte însă o intervenție majoră asupra legăturii cu Șoseaua Bucium, arteră deja sufocată zilnic de trafic.

Șapte case pe versantul din Trecătoarea Păun

Pe un teren de 5.067 de metri pătrați de pe Trecătoarea Păun nr. 11 sunt propuse șapte locuințe unifamiliale. Beneficiarii sunt Ionel Claudiu Farmuj, Andreea Raluca Farmuj, Antonio Cătălin Atanasiu și Gianina Benza.

Terenul va fi împărțit în opt loturi. Șapte vor fi ocupate de case cu subsol sau demisol, parter, un etaj ori mansardă, iar un lot de aproximativ 246 de metri pătrați va fi rezervat spațiilor verzi și unui loc de joacă.

Proiectul mai cuprinde un drum interior cu două benzi, trotuare pe ambele laturi și un spațiu pentru întoarcerea mașinilor. Aproape un sfert din întreaga proprietate va fi folosit pentru drumuri și circulații pietonale.

Documentația susține că pe amplasament nu au fost identificate fenomene de instabilitate și că terenul este construibil. Amplasarea pe versant face însă esențială gestionarea apelor pluviale, pentru ca viitoarele construcții să nu afecteze proprietățile învecinate.

Spălătorie și clădire cu trei etaje la capăt CUG

SP Clean SRL solicită aprobarea unui PUZ pentru 3.600 de metri pătrați de teren de pe Șoseaua Nicolina nr. 175. Proiectul permite construirea unei spălătorii auto self-service și a unei clădiri cu spații comerciale, servicii, birouri și activități nepoluante.

Accesul nu se va face direct din Șoseaua Nicolina, ci din Fundac Oțelăriei, o stradă îngustă folosită inclusiv de vehiculele grele care merg către depozitele, service-urile și firmele din zonă.

Treisprezece locuitori au semnat o petiție împotriva proiectului. „Dimineața și seara, traficul este bară la bară”, au transmis oamenii, avertizând că Fundac Oțelăriei ar putea fi sufocat de mașinile atrase de spălătorie și de spațiile comerciale.

O proprietară a contestat și distanța de numai trei metri dintre construcția propusă inițial și limita terenului său. În urma reclamațiilor, investitorul a redus regimul maxim de înălțime de la parter plus patru etaje la parter plus trei etaje și de la 20 la 15 metri. Retragerea față de proprietatea vecină a fost mărită de la trei la cinci metri.

PUZ-ul nu permite construirea unor locuințe, dar numărul exact al parcărilor va fi stabilit abia la autorizare. Proiectul prevede și cedarea unei fâșii de aproximativ 29 de metri pătrați pentru o eventuală modernizare a Fundacului Oțelăriei, fără ca lărgirea integrală a străzii să fie asumată odată cu investiția.

Familia Gall revine pentru a treia oară lângă Bolta Rece

Antrepriza Ideal Casa SRL, societatea controlată de Mircea și Luminița Gall, încearcă din nou să obțină aprobarea unui complex cu birouri, spații comerciale și apartamente în regim hotelier pe Stradela Sfântul Atanasie nr. 1A, în apropierea restaurantului Bolta Rece și a Universității de Medicină și Farmacie.

Pe terenul de aproximativ 2.299 de metri pătrați este propus un complex cu o suprafață desfășurată de circa 3.908 metri pătrați. Clădirile vor avea până la trei etaje și o înălțime maximă de 15,5 metri. Documentația folosește pentru dimensionarea utilităților o capacitate de 192 de persoane.

Proiectul intră într-o zonă cu străzi înguste și sensuri unice. Investitorul propune chiar transformarea unei porțiuni din Stradela Sfântul Atanasie în drum cu circulație în ambele direcții.

Studiul de trafic conține însă o eroare evidentă. Autorul a numărat nouă vehicule într-un interval de 15 minute, dar a concluzionat că pe stradă circulă tot nouă mașini într-o oră. Echivalentul corect este de 36 de vehicule pe oră, de patru ori mai mult decât cifra folosită pentru a susține că nu există riscul apariției blocajelor.

Proiectul a fost retras din ședințele din februarie și aprilie, pe fondul problemelor legate de documentele de patrimoniu. Cercetările arheologice au indicat existența unor vestigii funerare, zona fiind asociată unui fost cimitir turcesc. Pe 31 iulie, PUZ-ul ajunge pentru a treia oară în fața consilierilor.

Blocul de nouă etaje de la Moara de Foc, din nou pe ordinea de zi

Indiana SRL, societatea reprezentată de Marian Crețu, încearcă pentru a treia oară în acest an să obțină aprobarea ansamblului hotelier și rezidențial pregătit pe terenul fostului restaurant Moara de Foc.

Pe cei aproximativ 2.943 de metri pătrați de la strada Păcurari nr. 167A este propusă o clădire cu două subsoluri, parter, mezanin și nouă etaje. Înălțimea maximă ajunge la 35 de metri, iar construcția ar putea ocupa până la jumătate din teren.

Înaintea ședinței din 2 iulie, proiectul a primit un singur vot favorabil în Comisia de Urbanism, cel al lui Vasile Pușcașu. Un rezultat asemănător a fost înregistrat și în Comisia Juridică. Avizele sunt consultative, astfel că proiectul poate fi totuși supus votului în plen.

Locatarii Blocului 594 contestă excavațiile necesare celor două subsoluri, traficul, numărul neclar al parcărilor și diferențele dintre planșele urbanistice și situația din teren. Ei mai reclamă faptul că o parte din cei aproximativ 443 de metri pătrați de spațiu verde este prevăzută pe terasele clădirii, nu direct pe sol.

Marian Crețu susține că încearcă de șapte ani să obțină aprobarea proiectului și că întârzierile i-au provocat pierderi financiare. „Am pierdut și bani, fonduri europene”, a declarat omul de afaceri.

Blocurile lui Adrian Butucă, între Kaufland și calea ferată industrială

Tot pentru a treia oară ajunge în Consiliul Local și proiectul pregătit de Adrian Butucă pe o parte din fosta platformă Moldomobila. PUZ-ul a fost respins pe 28 mai, când a primit numai patru voturi pentru și 21 de abțineri, iar în ședința din 2 iulie a fost retras înaintea votului.

Arhiconstruct SRL solicită schimbarea funcțiunii unui teren de 18.560 de metri pătrați de pe strada Bucium nr. 34, încadrat în prezent ca zonă pentru activități productive, depozitare și transport feroviar.

Terenul va fi împărțit în două zone. Pe 3.335 de metri pătrați pot fi construite spații de servicii cu până la trei etaje și o înălțime de 14 metri. Pe restul de 15.225 de metri pătrați sunt propuse blocuri cu până la trei niveluri subterane, parter și șase etaje, cu o înălțime maximă de 23 de metri.

Accesul principal ar urma să fie realizat din strada Mihail Sturza, care are în prezent numai 4,5 metri lățime. Cea mai apropiată locuință colectivă se află la 7,64 metri de limita pe care pot fi ridicate noile clădiri.

Proiectul rezidențial reprezintă doar o parte a transformării fostei platforme Moldomobila. În imediata vecinătate, Kaufland controlează aproape 6,8 hectare și pregătește un parc comercial. Magazinul principal ar urma să aibă aproximativ 6.400 de metri pătrați, alături de alte două clădiri comerciale de circa 2.000 și 3.000 de metri pătrați.

Prin aceeași zonă trece racordul feroviar industrial către fabrica de țevi de pe Calea Chișinăului, preluată în decembrie 2025 de grupul Metinvest. Documentația proiectului lui Butucă estimează că zgomotul și vibrațiile vor avea un „impact moderat advers”, dar nu analizează separat circulația garniturilor de marfă.

Consilierii vor trebui să decidă dacă infrastructura existentă poate suporta simultan traficul generat de noile blocuri, de viitorul parc Kaufland și de activitatea industrială. În lista avizelor prezentate pentru proiect nu apare un document emis de CFR, Autoritatea Feroviară Română sau administratorul racordului industrial.

Anton Farcaș

Citește și:

Șeful Comisiei de Urbanism și-a deblocat în instanță propriul PUZ din Bucium. Proiectul cu zeci de vile de pe Trecătoarea Vișan revine la vot

Culisele luptei pentru șefia Comisiei de Urbanism a Primăriei Iași | Miza, sute de milioane de euro în imobiliare

Pușcașu, noul șef al urbanismului din CL Iași, prins cu contracte cu statul. „Va termina mandatul, dar nu mai prinde următorul”

SCANDAL la Primărie pentru hotelul de la Moara de Foc. Fără susținere în comisii, investitorul și-a retras din timp proiectul de pe ordinea de zi