VIDEO | Șoferii, speriați de noile „radare fixe” din Iași. Aparatele nu trimit datele Poliției

Asfalt vopsit în roșu, benzi care fac zgomot sub roți, camere îndreptate spre mașini și panouri electronice care afișează viteza cu verde sau cu roșu. Noile instalații apărute pe drumurile naționale îi pot face pe șoferi să creadă că au fost montate radare fixe care înregistrează abaterile și trimit automat amenzile acasă. În realitate, dispozitivele au doar rol de avertizare, iar vitezele măsurate nu sunt transmise Poliției Rutiere.

Șase localități din județul Iași sunt incluse în proiectul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere: Moțca, Cristești, Bălțați, Lețcani, Tomești și Schitu Duca. Sistemele sunt montate pe sectoare ale DN2, DN24 și DN28, la intrarea în zonele locuite în care șoferii trebuie să reducă viteza.

Denumite „radare fixe”, aparatele sunt, de fapt, componente ale unor „insule de calmare a traficului”. Ele detectează viteza cu care se apropie o mașină și o afișează imediat pe un panou. Dacă șoferul circulă regulamentar, valoarea apare cu verde, împreună cu un emoticon zâmbitor. Dacă viteza legală este depășită, cifrele devin roșii și apare un emoticon trist.

Depășirea vitezei afișată cu roșu nu generează însă un proces-verbal și nici nu este transmisă către un centru al Poliției.

„Nu ne dorim sancționarea șoferilor, ci atenționarea și responsabilizarea acestora”, a explicat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Unde sunt amplasate sistemele din județul Iași

Două dintre localitățile ieșene incluse în proiect se află pe DN2. La Moțca este indicat sectorul cuprins între kilometrii 375+541 și 376+376, iar la Cristești cel dintre kilometrii 376+642 și 382+070.

Pe DN28 sunt prevăzute trei amplasamente. Primul se află la Bălțați, între kilometrii 35+103 și 36+458. Al doilea este la Lețcani, pe sectorul cuprins între kilometrii 56+484 și 60+373. Cel de-al treilea se găsește la Tomești, între kilometrii 80+600 și 87+037.

Al șaselea sector din județ se află pe DN24, în localitatea Schitu Duca, între kilometrii 168+109 și 172+705.

Intervalele publicate de CNAIR reprezintă sectoarele de drum care traversează localitățile, nu distanțe monitorizate integral de un singur radar. Panourile și marcajele sunt amplasate în punctele în care șoferii intră în zonele locuite și trebuie să încetinească.

Asfalt roșu și benzi care vibrează sub roți

Avertizarea începe înainte ca mașina să ajungă în dreptul panoului electronic. Șoferul întâlnește mai întâi benzi transversale și marcaje rezonatoare. La trecerea peste acestea se produc zgomot și vibrații, menite să atragă atenția conducătorului auto.

Urmează o porțiune de carosabil acoperită cu un material antiderapant de culoare roșie. Zona este completată de indicatoare, iluminat cu lămpi LED și o consolă pe care este montat dispozitivul pentru măsurarea vitezei. O parte dintre echipamente sunt alimentate cu ajutorul panourilor fotovoltaice.

Scopul întregului ansamblu este ca șoferul să reacționeze înainte de a pătrunde cu viteză în localitate. Aparatul îi arată pe loc cât de repede circulă, dar nu deschide automat o procedură de sancționare.

Nu trebuie confundate cu sistemul e-SIGUR

Noile panouri CNAIR nu funcționează precum radarele mobile e-SIGUR ale Poliției Rutiere. Aparatele e-SIGUR sunt montate, de regulă, pe trepied, înregistrează vehiculele care depășesc viteza și permit polițiștilor să identifice șoferul și să trimită amenda la domiciliu.

Sistemele de calmare a traficului păstrează măsurarea la nivel local și o folosesc pentru afișajul adresat șoferului. Ele nu transmit Poliției viteza înregistrată și nu sunt folosite pentru întocmirea proceselor-verbale.

Această diferență nu înseamnă că șoferii pot circula fără grijă peste limita legală. Poliția poate amplasa separat radare clasice sau aparate e-SIGUR chiar în apropierea acestor panouri, iar depășirea vitezei poate fi sancționată dacă este constatată cu mijloacele Poliției Rutiere.

Localitățile au fost alese după accidentele mortale

Cele șase localități ieșene au fost selectate în urma analizării accidentelor produse între 2016 și 2020. Documentația CNAIR arată că pe sectoarele respective au avut loc 34 de accidente în care a murit cel puțin o persoană.

Cel mai grav bilanț a fost înregistrat la Cristești, unde s-au produs opt asemenea accidente. La Bălțați și Tomești au fost consemnate câte șase, la Lețcani și Schitu Duca câte cinci, iar la Moțca patru accidente cu cel puțin o persoană decedată.

„Sunt necesare măsuri suplimentare pentru ridicarea gradului de siguranță rutieră”, a transmis CNAIR atunci când a prezentat proiectul.

Programul are o valoare totală de aproape 100 de milioane de lei, dintre care aproximativ 82,37 milioane de lei provin din fondurile alocate prin PNRR. La nivel național au fost prevăzute 145 de insule de calmare a traficului.

La începutul lunii septembrie 2026, CNAIR anunța că 138 dintre aceste sisteme fuseseră deja montate, iar celelalte urmau să fie instalate. Compania nu a precizat dacă printre amplasamentele care nu erau încă finalizate se află și vreunul din județul Iași.

Pentru șoferi, concluzia este simplă: dacă viteza apare cu roșu pe panou, aparatul nu trimite automat datele Poliției și nu generează o amendă. Este însă un avertisment amplasat într-o zonă în care, de-a lungul anilor, viteza și neatenția au provocat accidente cu urmări mortale.

Vlad Mirea