A7 și A8 prin județul Iași, cursă contra cronometru până în 2030. Contestațiile ”mănâncă” timpul

Poate România să construiască peste 200 de kilometri de autostradă în Moldova până în 2030? Va reuși statul român să depășească blocajele administrative și valul de contestații care au încetinit constant marile proiecte? Pentru autostrăzile Moldovei, următorii patru ani vor decide dacă termenul 2030 este realist sau doar un nou reper ratat.

Ieri, deputatul PNL Alexandru Muraru a scris pe Facebook că România ar fi ”securizat accesul la 16,68 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE”, care ar garanta bani pentru construirea A7 Pașcani – Suceava – Siret și A8 Pașcani – Iași – Ungheni. Pe canalele oficiale ale instituțiilor europene nu a apărut însă, ieri, o confirmare publică a aprobării împrumutului. Contactat pentru clarificări, Alexandru Muraru nu a răspuns apelurilor. Nici activistul civic Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, nu avea aseară informații despre o aprobare formală. „Nimic pe canalele oficiale”, ne-a spus acesta.
O poziție mai optimistă a venit de la deputatul PSD Maricel Popa, care susține că aprobarea era cunoscută din toamnă. „Este adevărat, se știa din noiembrie, iar documentația era depusă de mult timp”, ne-a transmis acesta, exprimându-și convingerea că finanțarea este accesată.

Dacă împrumutul va fi confirmat, România va avea la dispoziție un interval limitat pentru a cheltui banii. Fondurile SAFE trebuie angajate până la finalul anului 2030, într-un context în care licitațiile pentru marile proiecte de infrastructură au fost frecvent blocate sau întârziate de contestații.

Alexandru Muraru susține în postarea de șe Facebook faptul că noile reguli reduc timpii birocratici pentru proiectele considerate strategice. El afirmă că, pentru tronsoanele Pașcani – Suceava – Siret și Iași – Ungheni, procedurile de licitație sunt accelerate, fără a elimina transparența. „Lucrările se desfășoară sub un regim de urgență strategică. Nu mai avem timp de pierdut cu contestații nesfârșite”, a scris deputatul, indicând un orizont de finalizare 2028–2029 pentru capetele de autostradă din est și nord.
Adrian Covăsnianu temperează însă acest optimism. El spune că, în practică, modificările procedurale aduc un câștig de timp limitat. „Doar s-a redus termenul de la lansarea licitației până la depunerea ofertelor”, explică acesta. În cazul tronsonului DN24–Ungheni al Autostrăzii A8, unde două tronsoane au fost comasate într-un singur lot de aproximativ 15 kilometri, termenul a scăzut de la 35 la circa 24 de zile. „Este un câștig modest, dar util, dacă nu apar contestații”, precizează Covăsnianu.

Miza reală, spune el, nu este viteza, ci capacitatea de implementare. Proiectele finanțate prin SAFE implică dificultăți suplimentare, inclusiv obținerea avizelor și construirea infrastructurii într-un context transfrontalier, cu un stat membru UE și unul non-UE. „Este esențial ca în competiție să participe companii cu experiență solidă și capacitate tehnică demonstrată”, avertizează Covăsnianu.

Deputatul Maricel Popa susține că finanțarea prin SAFE este ca și asigurată iar cele două bucăți de autostradă care vor trece prin județul nostru se vor face. „Dar trebuie să recunoaștem că un rol decisiv în acest proces l-a avut activitatea Ministerului Transporturilor, condus de miniștri PSD, începând cu mandatul lui Sorin Grindeanu și continuând cu actuala conducere. Această evoluție este rezultatul muncii constante a miniștrilor Transporturilor ai PSD încă din anul 2021, care au tratat infrastructura Moldovei ca pe un obiectiv strategic de importanță națională. Autostrăzile A7 și A8 se vor face, pentru că acest efort susținut a asigurat continuitate administrativă și finanțare concretă. Partidul Social Democrat a demonstrat, prin fapte, că proiectele mari nu se anunță, ci se construiesc. Autostrăzile A7 și A8 se vor face, pentru că există voință politică, continuitate administrativă și finanțare asigurată”, ne-a spus aseară, Maricel Popa, deputat PSD.

Finanțarea prin SAFE aduce și condiții suplimentare. Costul componentelor provenite din afara Uniunii Europene, SEE-AELS sau Ucraina nu va putea depăși 35% din valoarea totală a proiectelor, criteriu care ar putea afecta constructorii dependenți de materiale din afara UE. În același timp, sunt permise achizițiile publice comune care implică subcontractanți din afara spațiului comunitar, în anumite limite.

Instrumentul SAFE, parte a programului european ReArm Europe, pune la dispoziția României împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi reduse, de maximum 3%, o perioadă de grație de 10 ani și rambursare pe 40 de ani. România ar urma să atragă și să cheltuiască fondurile până în 2030, cu rambursarea începând din 2035. (Andrei DÎSCĂ)

CITIȚI ȘI
https://ziaruldeinteres.ro/a8-tg-mures-ungheni-va-fi-autostrada-cu-cele-mai-multe-tuneluri-din-tara-vor-fi-construite-61-de-treceri-foto/