Autostrăzile Moldovei rămân fără finanțare europeană? Ce fac politicienii ieșeni pe care i-am votat?

Ziarul de Interes

5 min de citit

Autostrada A8, considerată una dintre cele mai importante axe de infrastructură pentru conectarea Moldovei la rețeaua europeană de transport, a primit o lovitură dură: două dintre loturile sale – Târgu Mureș – Miercurea Nirajului și Vânători Neamț – Moțca – nu mai apar în simularea Comisiei Europene pentru finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Anunțul a fost făcut public sâmbătă de către ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei emisiuni la Digi24.

„Cele două loturi de pe A8 prinse în programul PNRR […] nu mai apar în simularea Comisiei Europene”, a declarat oficialul. „
Mai pe înțelesul tuturor, au fost scoase din programul de finanțare PNRR.

Cu toate că ne asteptatm la aceste vesti după alegeri, se pare că statul nu are bani pentru a-și respecta partea de angajament, lucru pe care ziarul Xpress îl anunța încă de anul trecut.

Decizia vine în contextul unui deficit bugetar de 9,3% și al unei gestiuni criticate a PNRR în ultimii ani. Pîslaru a explicat că România a comis o eroare strategică majoră când a „fracționat” proiecte de infrastructură precum A7 și A8 – finanțând doar parțial din PNRR, restul din bugetul de stat, în speranța acoperirii cât mai multor obiective.

„S-au fracționat proiecte majore, gen autostrăzi. În loc să se finanțeze A7 integral din PNRR, am pus că se finanțează jumătate din PNRR și jumătate din fonduri naționale, pe care nu trebuie să vă ascund faptul că România îi are și nu-i are”, a explicat ministrul.

Totodată, supracontractarea este una dintre problemele-cheie: s-au angajat cheltuieli de peste 47,4 miliarde de euro pe un buget de 28,5 miliarde de euro din PNRR. „S-a construit un balon de săpun”, a concluzionat Pîslaru, citat de către site-ul arenaconstrucțiilor.

Soluția de avarie ar fi, potrivit activiștilor ieșeni, Programul Transport 2021–2027, dar și acesta este sufocat.

Potrivit activistul civic ieșean Cătălin Urtoi, cele două loturi ale A8 ar trebui să fie transferate în Programul Transport (PT) 2021–2027, o mutare necesară pentru a nu bloca execuția. Însă acest program este deja supraîncărcat cu 300%, posibil chiar 600%, potrivit acelorași surse. Astfel, există riscul real ca fondurile să nu ajungă pentru toate proiectele angajate.

„În aceste condiții, fără apariția altor oportunități de finanțare și în contextul actualei economii românești, situația investițiilor în autostrăzi se va complica dramatic”, avertizează Urtoi.

CNAIR contrazice ministerul: „Toate proiectele PNRR vor fi finalizate la termen”
Într-o reacție oficială a site-ului arena construcțiilor, Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a oferit o viziune mai optimistă:

„Toate autostrăzile finanțate prin PNRR vor fi terminate la termen. CNAIR nu va rata ținta de absorbție”, a declarat acesta, subliniind că fondurile PNRR pentru infrastructură rutieră sunt rambursabile, dar mult mai avantajoase decât creditele de pe piața financiară.

Tot el a subliniat că încă din 2020 se știa că finanțarea autostrăzilor va pune presiune pe bugetul de stat, în contextul în care 60% din costuri urmau să fie acoperite de România.

Moldova, din nou „driblată de „strategii” politici. Unde sunt politicienii ieșeni?

În timp ce autostrăzile din Transilvania, Banat și Muntenia avansează (ex: Arad–Oradea), regiunea Moldovei rămâne izolată, atrage atenția societatea civilă. A8 și A7 – considerate coridoare vitale pentru conectivitatea națională și europeană – se lovesc de obstacole financiare și politice.

Asociația „Hai că se poate” a propus de mai mulți ani o strategie de prioritizare echilibrată a marilor proiecte: A1, A3 + A8, A7 și A0 (inelul Bucureștiului), pentru unirea celor trei provincii istorice ale României. Până acum, propunerea nu a primit sprijin din partea factorilor de decizie de la București.

„Urmează o perioadă complicată pentru A7 (Pașcani–Siret) și A8 (Tg. Mureș–Ungheni). Este nevoie urgentă de implicarea politicienilor din regiunea Moldovei”, mai avertizează Urtoi.

Ministrul Transporturilor este din Moldova dar tace

Toate speranțele pentru deblocarea proiectelor se îndreaptă acum către Ciprian Șerban, noul ministru al Transporturilor, originar din Piatra Neamț. Deși acesta nu a comentat public pe marginea deciziilor recente, presiunea publică și regională fiind în creștere.

Probleme și la spitale: 14 din 19 riscă să piardă banii PNRR

Situația dificilă a finanțărilor nu se limitează la infrastructura rutieră. Pîslaru a avertizat că și 14 din cele 19 spitale prevăzute în PNRR sunt în risc major de a pierde finanțarea, din cauza întârzierilor mari sau a lipsei totale de progres fizic.

„Pentru acelea care nu au progres deloc, nu cred că cineva va putea să susțină că se pot face până anul viitor”, a spus Pîslaru, citat de același site.

Cu toate acestea, ministrul a promis că spitalele vor fi realizate prin alte surse și într-un regim „fazat”.

România, în pragul unui test de maturitate administrativă

Cu o finanțare europeană limitată, angajamente bugetare nerealiste și o gestiune criticabilă a marilor proiecte, România se confruntă cu riscul de a pierde sume istorice din PNRR. În același timp, dezechilibrele regionale riscă să se adâncească, în special pentru Moldova, o regiune care se află atât în marginea dezvoltării economice, cât și la granița de est a Uniunii Europene.

„Viitorul nu se așteaptă, viitorul se construiește”, spune în mesajul său Cătălin Urtoi. Dar pentru ca acest viitor să fie construit pe autostrăzi și spitale moderne, este nevoie de decizii rapide, transparente și prioritizate în funcție de nevoile reale ale țării – nu de interesele politice. (Anton Farcaș)

CITIȚI ȘI