ÎNVăţăMâNT LOCAL

Cancerul la stomac a răpus-o în câteva luni. Drama profesoarei de engleză de la Școala „Elena Cuza” | FOTO

Ziarul de Interes

4 min de citit

După valul de mesaje și reacții stârnite de moartea profesoarei de limba engleză Anca-Georgiana Chirilă, noi detalii oferite de colegii săi conturează dimensiunea unei drame care s-a derulat într-un interval extrem de scurt.

Cadrul didactic de la Școala Gimnazială „Elena Cuza” din Iași s-a stins din viață la nici 40 de ani, lăsând în urmă o fetiță și colegii în stare de șoc. Anunțul oficial al colectivului a vorbit despre „plecarea prea timpurie” a unei „femei cu spirit puternic și liber”, mesaj în care colegii transmiteau că sunt alături de familie și de fiica sa, Astrid.

Potrivit declarațiilor oferite pentru publicația noastră de profesori din cadrul școlii, diagnosticul a fost aflat la scurt timp după începerea anului școlar, dar cel mai probabil, profesoara de engleză îl știa deja de ceva timp. numai că boala profesoarei Anca-Georgiana Chirilă s-a agravat rapid și a mai predat aproximativ două luni, iar apoi a fost nevoită să se retragă din activitate. „A predat la începutul anului școlar. Diagnosticul a fost cancer la stomac. Dar nu ne-am așteptat ca evoluția să fie atât de rapidă”, ne-au spus colegii ei.

Aceștia spun că vestea bolii a fost primită cu speranța că tratamentul va da rezultate. Finalul, însă, a venit într-un timp mult mai scurt decât ar fi crezut cineva. Din informațiile oferite de cadrele didactice, între momentul în care s-a aflat diagnosticul și deces au trecut doar câteva luni, boala având o evoluție agresivă.

Elevii confirmă că absența profesoarei s-a produs brusc. „Doamna profesoară Anca Chirilă a fost o persoană minunată. Ne-a predat în jur de două luni, iar după aceea s-a îmbolnăvit. Era dedicată profesiei, foarte iubitoare și serioasă. Dumnezeu să o odihnească în pace”, a transmis unul dintre copii.

Anca Georgiana Chirilă – profesoara de engleză

Alți foști elevi își amintesc de anii în care le-a fost aproape. „Mi-a fost profesoară de limba engleză în clasele a III-a și a IV-a. A fost una dintre cele mai bune profesoare pe care le-am avut vreodată. Explica frumos și avea multă răbdare. La orele dumneaei mă simțeam încurajată și înțeleasă. Pentru mine nu a fost doar o profesoară, ci un om bun și dedicat”, a scris o fostă elevă.

Mesajele sunt copleșitoare. „Drum lin. Vă iubim nespus de mult. Pentru mine nu ați fost doar o profesoară, ci un om bun cu suflet mare”, a transmis un alt elev. „Mi-a fost profesoară timp de aproximativ 6 ani,dintre care un an dirigintă. Nu pot descrie în cuvinte susținerea pe care mi-a oferit-o, atât la școală cât și în activitățile extrașcolare. Nu pot descrie cât de mult am apreciat-o și o voi aprecia în continuare cât voi trăi. A fost un om care a avut un rol important în formarea mea și care va rămâne mereu în amintirea mea prin ceea ce a oferit elevilor săi: răbdare, dedicare și grijă. Gândurile mele se îndreaptă către familia și apropiații dânsei. Dumnezeu să o odihnească în pace”, a scris o fostă elevă.

Durerea este amplificată de rapiditatea cu care s-au succedat evenimentele. „Am aflat de boală, dar nimeni nu credea că lucrurile vor degenera atât de repede”, spun colegii.

În spațiul public au apărut și reacții care vorbesc despre presiunea din sistemul educațional. „Conducerile instituțiilor școlare pun o mare presiune pe profesori…”, a scris un internaut. Un alt mesaj face referire la povara zilnică a dascălilor: „Stresul zilei de mâine, indiferența colegilor, impunerea superiorilor… Trist este că rămâne un copil fără sprijinul necondiționat”.

În luna decembrie, profesoara publica pe rețelele sociale un mesaj care, privit acum, capătă o semnificație dureroasă: „cei mai grei 10 ani din viața mea au fost anul ăsta”. Colegii au distribuit și textul scris de ea în perioada în care se confrunta cu boala, „Ode to my body”, un poem despre cicatrici, suferință, dar și despre puterea de a merge mai departe.

Profesoara urma să împlinească 40 de ani în aprilie. În doar câteva luni de la aflarea diagnosticului de cancer la stomac, boala a avut o evoluție devastatoare.

Pentru comunitatea școlară din Iași, pierderea rămâne greu de acceptat. Pentru elevii săi, Anca-Georgiana Chirilă nu este doar profesorul care a lipsit brusc de la catedră, ci omul care i-a încurajat și le-a oferit încredere, iar pentru familia sa, golul lăsat în urmă este imposibil de umplut. (Vlad Mirea)