Câți angajați are Primăria Iași în realitate? Cum reușește Chirica să ascundă numărul chiar și față de consilierii locali

Ziarul de Interes

7 min de citit

Reducerea aparatului administrativ al Primăriei Iași cu 250 de posturi este contestată de doi consilieri locali, care susțin că în realitate nu este vorba despre o restructurare autentică, ci despre o cosmetizare bazată pe eliminarea unor posturi vacante și pe ieșiri naturale din sistem.

Consilierul local Iulian Hușanu a publicat o analiză în care pune sub semnul întrebării discursul despre „reducerea” numărului de angajați din administrația locală și spune că, dacă sunt urmărite atent cifrele, concluzia este alta decât cea prezentată oficial. Hușanu pornește de la o declarație făcută de primarul Mihai Chirica în urmă cu aproximativ nouă luni, potrivit căreia Primăria Iași avea 828 de posturi aprobate, dintre care aproximativ 652 ocupate. Tot edilul ar fi afirmat, potrivit consilierului local, că în trecut instituția avea sub 200 de angajați.

În paralel, Hușanu invocă rapoartele existente, din care rezultă că în 2024 erau ocupate 629 de posturi, iar dintre acestea 30 erau deținute de persoane care cumulau pensia cu salariul. Aceste persoane, spune el, „au fost nevoite să plece în 2025”. De aici începe calculul pe care consilierul îl consideră esențial pentru a înțelege ce s-a întâmplat în realitate cu aparatul administrativ al Primăriei. „Rezultă că, teoretic, în 2025 ar fi trebuit să rămână aproximativ 599 de angajați. Realitatea? Dacă ne bazăm pe declarațiile lui Chirica privind cele 652 de posturi ocupate, rezultă că, în primele 6 luni din 2025, au fost angajate încă 53 de persoane”, afirmă Hușanu.

Acesta nu exclude o marjă de eroare, dar susține că diferența nu poate fi una semnificativă. „Să nu fiu înțeles greșit, dar cifra de 652 de persoane, declarată de Chirica, este singura variabilă pe care nu o regăsesc în acte. Restul cifrelor sunt negru pe alb. Ca urmare, cifra de 53 de persoane angajate ar putea fi alta, dar nu cu mult diferită. Poate și asta este cheia ‘transferului’ TESA de la Poliția Locală”, a scris consilierul local, introducând astfel și suspiciunea că o parte din modificările din organigramă ar putea fi explicate prin astfel de mutări interne.

Hușanu mai arată că problema nu trebuie privită doar punctual, pe anul 2025, ci și în evoluția ultimilor ani. Potrivit acestuia, între 2021 și 2024, numărul de angajați din aparat a crescut cu peste 30%, iar cheltuielile salariale au crescut cu peste 60%. „Așadar, nu vorbim doar de mai mulți oameni, ci de o structură semnificativ mai costisitoare”, subliniază consilierul. În această logică, spune el, noua structură propusă pentru 2026, care prevede 637 de posturi la Primăria Iași, nu reprezintă o reducere substanțială.

Calculul lui merge mai departe și vizează exact ceea ce se va întâmpla, în opinia sa, până la mijlocul anului viitor. Hușanu susține că dintre cei aproximativ 652 de angajați existenți în august 2025 vor pleca în mod natural, prin pensionare, între 25 și 30 de persoane, unele plecări fiind deja produse. „Rezultatul estimat la mijlocul 2026: aproximativ 632–637 de angajați. Adică… aproape exact cât permite noua organigramă”, afirmă el. Concluzia trasă de consilier este directă: „Nu avem o restructurare reală. Avem o ajustare naturală prin pensionări combinată cu o plafonare a unui aparat deja extins. Cu alte cuvinte, nu se taie în profunzime, ci se așteaptă”.

În postarea sa, Hușanu spune că miza reală este alta și ridică o serie de întrebări pe care consideră că administrația nu le-a clarificat. „Se vor aplica criterii reale de eficiență? Digitalizare – eliminarea muncii repetitive? Competență – evaluare pe performanță reală? Depolitizare – stoparea angajărilor pe relații? Sau rămânem la varianta comodă: ‘tăiem doar posturile vacante’?”, întreabă consilierul local.

Acesta atrage atenția și asupra unei „zone ignorate complet” în actuala discuție despre reducerea aparatului public. Potrivit lui Hușanu, ordonanțele și dezbaterea publică nu vizează deconcentratele sau alte instituții și societăți de stat, acolo unde, în opinia sa, „se regăsește o parte importantă din aparatul public extins”. El dă și câteva exemple, atât la nivel local, cât și național: ApaVital, Compania de Transport Public Iași, Termoservice, Romgaz, Nuclearelectrica. „Adică nu se atinge nimeni de zona unde se regăsește o parte importantă din aparatul public extins. Aici este, de fapt, grosul banilor”, susține acesta.

Hușanu mai face o observație care mută discuția și în interiorul Consiliului Local. El afirmă că, în comisiile de specialitate, discuțiile recente au arătat „ceva îngrijorător”: există confuzie chiar în rândul consilierilor privind numărul real de angajați, deși cifrele apar în documentele votate. „Asta ridică o întrebare simplă: cât de bine sunt înțelese deciziile administrative?”, se întreabă consilierul local.

În același registru critic, dar într-un stil mai direct, consilierul local Cosette Chichirău susține că așa-zisa reformă nu produce, de fapt, nicio tăiere reală de personal. „Trebuie eliminate 250 de posturi, dar aflăm că niciunul nu este ocupat. Eliminăm 250 de posturi vacante din organigramă”, a spus aceasta, ironizând public măsura anunțată.

Chichirău aduce în discuție și comparația istorică făcută de primarul Mihai Chirica despre momentul în care a intrat el în primărie. „Chirica a zis că acum 20+ de ani, când a fost el angajat în primărie, erau doar 200 de angajați. Acum sunt 500. Populația a scăzut. Am înțeles bine că 300 de oameni există doar ca să întrețină birocrația, nu ca să ofere servicii cetățenilor?”, se întreabă consilierul local.

Un alt punct atacat de Chichirău este digitalizarea, invocată frecvent în discursul administrației, dar despre care aceasta spune că nu trece de stadiul de promisiune. „Tot zice Chirica de digitalizare. Păi bine, și cine îl oprește?! Îl întreb asta de un an și jumătate și nu primesc răspuns. ‘Nu-l lasă legislația.’ La Timișoara au făcut un sistem de aprobare a documentațiilor de urbanism complet digital. Deci se poate. Nici măcar nu costă mult, iar acum cu inteligența artificială e și foarte rapid. Eu cu mâna mea am făcut aplicații de digitalizare în câteva zile”, a spus Chichirău.

Din cele două poziții publice reiese aceeași idee centrală: reducerea anunțată la Primăria Iași este contestată nu pentru că ar micșora prea puțin un aparat administrativ deja mărit, ci pentru că, în opinia celor doi consilieri, nici măcar nu operează o reducere reală asupra posturilor efectiv ocupate. În timp ce Hușanu construiește argumentul pe baza cifrelor, a evoluției aparatului și a efectului pensionărilor, Chichirău atacă frontal logica unei administrații care vorbește despre reformă, dar elimină posturi neocupate și continuă să amâne digitalizarea.

Miza acestei dispute depășește astfel simpla reorganizare a unei organigrame. În fond, întrebarea ridicată de cei doi consilieri este dacă Primăria Iași trece printr-o reformă autentică, bazată pe eficiență, performanță și digitalizare, sau doar printr-o operațiune contabilă și de imagine, în care cifrele sunt ajustate astfel încât să dea impresia unei tăieri, fără ca sistemul să fie schimbat în profunzime. (Anton Farcaș)