Ce ne facem cu Rafila? Deputatul „de Iași” a „lucrat” pentru noi doar la două legi de comemorare: Eminescu și Brâncuși

05 iulie 2025, 10:28 0

FOTO: Rafila și compania. Imagine preluată din Ziarul de Iași

Alexandru Rafila a fost o vedetă a PSD în guvernarea Ciolacu. Însă, deși figurează oficial ca deputat ales pe listele PSD Iași, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila nu a avut vreodată vreo legătură reală cu județul. Domiciliat în București, Rafila a fost văzut extrem de rar la Iași – nici măcar în campania electorală din 2024 nu a pășit în orașul pe care pretinde că îl reprezintă în Parlamentul României. Totuși, în mod oficial, el este deputatul ieșenilor și, cel puțin teoretic, ar trebui să le susțină interesele. Realitatea este însă alta.

În 2024, numirea lui Alexandru Rafila în fruntea listei PSD Iași pentru Camera Deputaților a fost o decizie luată pe ultima sută de metri, după ce filiala ieșeană a partidului a fost lăsată fără opțiuni viabile, în contextul eșecului la alegerile locale. PSD pierduse atât Primăria Iași, cât și Consiliul Județean, iar conducerea centrală a intervenit direct pentru a forța impunerea unei figuri naționale în speranța redresării scorului electoral. Filiala locală a fost pusă în fața faptului împlinit și nu a comentat public decizia.
Situația nu era nouă: în 2016, tot PSD a procedat similar, când Nicolae Bănicioiu a fost impus la Iași, în ciuda lipsei totale de activitate în județ. În ambele cazuri, alegătorii au fost doar instrumentul de validare a unor strategii politice cinice.

Promisiuni ambalate frumos, dar fără acoperire

Înaintea alegerilor din 2024, Alexandru Rafila declara că „va aduce Iașul la nivelul Clujului și Timișoarei” în ceea ce privește serviciile medicale. Într-o conferință de presă, întrebat de ce candidează în Iași, Rafila răspundea:
„A fost o discuție a conducerii PSD. Colegii mei mi-au propus această candidatură, considerând că evoluțiile care au avut loc pe Sănătate în ultimii trei ani, de când sunt la Ministerul Sănătății, constituie un bun argument încât să putem să aducem și Iașul la nivelul celorlalte orașe universitare care au servicii medicale din ce în ce mai bune”.

Deși și-a asumat această candidatură ca parte a unei misiuni nobile, bilanțul activității sale parlamentare pentru Iași este, deocamdată, jenant: două inițiative legislative strict simbolice – una pentru instituirea anului 2025 drept Anul Cultural Mihai Eminescu, și alta pentru declararea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși. Cele două legi au fost semnate în bloc de 128 de deputați din toate partidele, iar implicarea personală a lui Rafila este, în cel mai bun caz, formală.

Ironia este că șeful PSD Iași, Bogdan Cojocaru, lăuda, în 2024, seriozitatea candidaților partidului:
„Venim în faţa ieşenilor cu propuneri serioase […] Toţi colegii sunt oameni competenţi, cu o expertiză profesională deosebită […] Guvernul derulează cele mai mari investiţii din istoria Iaşiului […] Am mare încredere că ieşenii vor aprecia competenţa şi profesionalismul”.

Realitatea este însă că deputatul-vedetă, în care PSD a investit speranțele simbolice ale relansării, nu a livrat nimic concret pentru Iași.

Ce fac ceilalți deputați ieșeni

Iașul este reprezentat în Camera Deputaților de 12 aleși, unii cu activitate mai consistentă decât a lui Rafila:
• Cojocaru Petru Bogdan (PSD) a semnat 9 propuneri legislative, inclusiv modificări ale Codului administrativ și ale legislației privind cercetarea științifică

Cristina-Emanuela Dascălu (AUR) are o activitate parlamentară intensă: 28 de propuneri legislative, 126 de întrebări și interpelări, 10 declarații politice și 3 moțiuni. Curios, pe site-ul Camerei Deputaților apare cu o fotografie modificată estetic prin filtre de rețea socială.
• Sorin Năcuță (PNL) a semnat o inițiativă privind compensarea facturilor la energie din surplusul produs de autorități locale, alături de alți 26 de parlamentari, printre care și ieșeanul Petrică Rusu.
• Muraru Alexandru (PNL) are 21 de propuneri legislative și 23 de întrebări/interpelări.
• Ștefan Tănasă (USR) conduce detașat ca număr de inițiative: 35 de proiecte legislative. Are, în schimb, doar o interpelare.
• Ancuţa-Florina Irimia (POT) a semnat 13 propuneri legislative, dar a avut o singură luare de cuvânt în plen.