Cerul Iașului, luminat noaptea trecută de o auroră boreală

Explicațiile succinte de natură meteorologică sunt legate în primul rând de faptul că anul 2024 este un an de maximă activitate solară. Astfel de ani apar o dată la cca. 11 ani și de aceea astfel de fenomene apar rar la latitudinile noastre. Ce știm despre ciclul solar în curs este pe de o parte că e unul mult mai intens decât se așteptau specialiștii în acest domeniu, dar totodată că este mult mai slab decât cicluri solare din trecutul nu foarte îndepărtat.

Cu toate acestea, intensitatea aurorelor polare nu depinde de intensitatea ciclului solar, definită pe baza numărului de pete solare identificabile pe discul solar, ci în mod direct de intensitatea erupțiilor solare individuale capabile să direcționeze către Terra o contitate foarte mare de radiație corpusculară. Aceste particule ajunse de la soare la nivelul planetei noastre sunt direcționate pe liniile de forță ale câmpului geomagnetic spre latitudini mari, polare, acolo unde coboară în păturile joase ale atmosferei și determină agitarea electrică a gazelor atmosferice, soldată cu eliberarea de lumină, ce face fenomenul vizibil cu ochiul liber atunci când radiația luminoasă este redusă, adică pe parcursul nopții. Așadar, pe de o parte, o erupție solară foarte puternică ce a „împins” fenomenul până la latitudini mici.

Totuși, astfel de erupții solare au mai fost și în trecut, așadar vizibilitatea fenomenului a fost cauzată și de alți factori mult mai meteorologici. Și în toamna trecută am avut un episod similar, doar că la acel moment cerul a fost acoperit în multe regiuni din România în timp ce în noaptea trecută cerul mai mult senin a potențat vizibilitatea fenomenului. Deopotrivă, o cauză la fel de meteorologică este dată și de faptul că din punct de vedere sinoptic gradul de transparență a atmosferei terestre în aceste zile a fost unul foarte mare în condițiile în care ne aflăm într-o masă de aer mai degrabă rece cu o încărcătură redusă în aerosoli ce ar fi putut reduce vizibilitatea.

Nu în ultimul rând, față de multele cicluri solare trecute, de această dată prognoza accesibilă a erupțiilor solare a pus pe mulți în gardă asupra producerii fenomenului, astfel încât acesta a fost căutat cu migală de amatori. Chiar și așa, pentru mulți, fenomenul a trecut neobservat, deoarece în realitate, cu ochiul liber, acesta a fost mult mai discret decât îl puteți admira în noianul de imagini fotografice care au căutat varianta scenică perfectă. Cu toate acestea, pe cât de discret, pe atât de insolit pentru cei care l-au observat din jurul paralelei de 45 grade.

În imaginea de mai jos, aurora a fost fotografiată fără prea multe prelucrări fotografice din localitatea Iepureni, județul Iași în momentul în care din punct de vedere astronomic intram în crepusculul de dimineață și altitudinile la care se producea aurora începeau să fie atinse de primele raze difuze ale soarelui”.