Italia, destinația fugarilor ieșeni. Iată de ce Onofraș a fost predat, iar Berihoi încă nu

Rareș Andrei Berihoi este în continuare urmărit național și internațional, deși a fost localizat în Italia încă din septembrie 2025. Informația a fost confirmată oficial de Inspectoratul General al Poliției Române, într-un răspuns transmis publicației „Ziarul de Interes”. Poliția nu spune însă dacă tânărul se află în custodia autorităților italiene, dacă predarea sa a fost aprobată sau când ar putea fi adus în România pentru a executa pedeapsa de cinci ani de închisoare.

Răspunsul IGPR îi privește pe Rareș Andrei Berihoi și Ionel Onofraș, două persoane din județul Iași localizate de autorități în Italia după ce s-au sustras executării unor condamnări definitive. Situația s-a schimbat între timp numai în cazul lui Onofraș. Fostul primar al Iașului a fost adus în România pe 15 august 2026 și introdus într-o unitate de detenție. Berihoi a rămas însă în afara țării, fără ca autoritățile să ofere public o explicație pentru întârzierea predării.

„În urma consultării structurilor de specialitate din cadrul Poliției Române a rezultat faptul că, în prezent, cele două persoane sunt urmărite național și internațional la solicitarea I.P.J. Iași, întrucât se sustrag de la executarea pedepselor cu închisoarea la care au fost condamnate de către instanțele penale, măsura urmăririi fiind dispusă potrivit prevederilor art. 521 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură penală”, a transmis Centrul de Informare și Relații Publice al IGPR publicației „Ziarul de Interes”.

Informația era valabilă pentru ambele persoane la momentul redactării răspunsului. După aducerea lui Ionel Onofraș în România, urmărirea acestuia poate fi revocată. Pentru Rareș Andrei Berihoi, măsura rămâne în vigoare.

Berihoi, condamnat după accidentul mortal de pe Independenței

„Ziarul de Interes” a urmărit cazul lui Rareș Andrei Berihoi încă de la accidentul mortal produs în centrul Iașului și a relatat despre hotărârile pronunțate de instanțe, dispariția tânărului înaintea încarcerării și localizarea lui în Italia.

Accidentul s-a produs în noaptea de 26 spre 27 septembrie 2021, pe bulevardul Independenței. Berihoi, care avea 19 ani la acel moment, se afla la volanul unui autoturism Audi Q8 și circula cu o viteză de aproape 150 de kilometri pe oră. Mașina l-a lovit pe Pavel Bârzu, un bărbat de 58 de ani care traversa regulamentar pe trecerea de pietoni. Victima nu a avut nicio șansă de supraviețuire.

Berihoi a fost trimis inițial în judecată pentru omor, dar încadrarea juridică a fost schimbată în ucidere din culpă. Tribunalul Iași l-a condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare. Pe 18 septembrie 2025, Curtea de Apel Iași a modificat sentința și i-a aplicat o pedeapsă definitivă de cinci ani de închisoare cu executare.

Când polițiștii au mers să pună mandatul în aplicare, Berihoi nu a fost găsit. Tânărul a fost dat în urmărire națională și internațională, iar pe 25 septembrie 2025 autoritățile au anunțat că fusese identificat în Italia, în urma schimbului de informații dintre polițiștii ieșeni și structurile de cooperare internațională.

De atunci au trecut aproape 11 luni, însă Berihoi nu a fost adus în România.

Poliția refuză să spună dacă este în custodie

„Ziarul de Interes” a cerut IGPR să comunice dacă Rareș Andrei Berihoi se află în custodia autorităților italiene și, în caz contrar, ce statut are în prezent. Redacția a solicitat și informații despre hotărârile pronunțate în Italia, caracterul definitiv al acestora, motivele întârzierii și eventualul termen stabilit pentru predare.

Poliția Română nu a răspuns la niciuna dintre aceste întrebări. Instituția s-a limitat să explice că Berihoi va rămâne urmărit până când va fi adus efectiv în România.

„În ceea ce privește revocarea urmăririi dispuse față de cele două persoane, vă transmitem că aceasta poate fi făcută exclusiv în condițiile prevăzute de art. 526 Cod procedură penală, motiv pentru care acestea vor avea statutul de persoană urmărită național și internațional până în momentul în care vor fi aduse în România în vederea executării pedepselor cu închisoarea dispuse de instanța penală”, se arată în răspunsul IGPR.

Precizarea explică de ce Berihoi figurează în continuare în evidențele Poliției, deși a fost localizat în Italia. Identificarea sau chiar reținerea unei persoane într-un alt stat nu este suficientă pentru revocarea urmăririi. Măsura se menține până când condamnatul ajunge în custodia autorităților române.

Rămâne însă nelămurit ce s-a întâmplat după localizarea lui Berihoi. IGPR nu spune dacă tânărul a fost arestat, dacă a fost eliberat în timpul procedurii, dacă s-a opus predării ori dacă o instanță italiană a pronunțat o hotărâre în cazul său.

Poliția nu a comunicat nici data ultimei informări primite din Italia și nici dacă autoritățile străine au oferit un termen pentru finalizarea procedurii.

IGPR invocă protejarea procedurilor judiciare

Pentru a refuza comunicarea celorlalte informații solicitate, IGPR a invocat două excepții prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

„Cu privire la celelalte informații solicitate, facem precizarea că, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) lit. e) și f) din Legea nr. 544/2001, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces, precum și informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de executare a unei pedepse ori desfășurarea procedurilor judiciare”, a transmis instituția.

IGPR nu a explicat concret cum ar putea prejudicia procedura simpla confirmare a existenței unei hotărâri de predare sau comunicarea statutului general al persoanei. De asemenea, Poliția nu a precizat dacă refuzul se bazează pe o solicitare venită din partea autorităților italiene sau pe o evaluare făcută de structurile române.

Răspunsul lasă astfel fără clarificare cea mai importantă problemă: de ce un condamnat definitiv, identificat de aproape un an într-un stat membru al Uniunii Europene, nu a fost încă adus în România pentru a-și executa pedeapsa.

Condamnarea de cinci ani a rămas valabilă

După condamnarea definitivă, Berihoi a încercat să obțină desființarea hotărârii prin căi extraordinare de atac. Au fost deschise proceduri atât la Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și la Curtea de Apel Iași.

Demersurile nu au dus însă la anularea pedepsei. Condamnarea de cinci ani de închisoare cu executare a rămas în vigoare. Din punct de vedere juridic, Berihoi trebuie adus în România și încarcerat în baza mandatului emis după hotărârea definitivă.

Prin urmare, actuala întârziere nu poate fi explicată prin dispariția sau anularea condamnării. Chiar IGPR confirmă că tânărul se sustrage de la executarea pedepsei și este urmărit în continuare la solicitarea Inspectoratului de Poliție Județean Iași.

Onofraș a fost adus în România după trei luni și jumătate

Cazul lui Ionel Onofraș oferă un termen de comparație. Fostul primar al municipiului Iași a fost condamnat definitiv la 19 ani și patru luni de închisoare pentru viol și agresiune sexuală. Când polițiștii au încercat să pună în aplicare mandatul, acesta nu a fost găsit și a fost inclus pe lista persoanelor urmărite internațional din categoria „Most Wanted”.

„Ziarul de Interes” a dezvăluit dispariția lui Onofraș și a urmărit traseul acestuia până la localizarea în Italia. Bărbatul a fost depistat și arestat pe teritoriul italian în seara de 30 aprilie 2026, după o acțiune la care au contribuit polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Iași, Biroul Urmăriri, autoritățile italiene, Biroul SIRENE România și atașatul român pentru afaceri interne.

Onofraș a rămas pe lista „Most Wanted” și după arestare, deoarece nu fusese încă predat autorităților române. Situația sa ilustrează chiar explicația oferită de IGPR: urmărirea nu este revocată în momentul localizării, ci după aducerea condamnatului în țară.

Procedura s-a încheiat pe 15 august 2026, când Onofraș a fost preluat din Italia și transportat în România. Acesta a coborât din avion cu mâinile legate în față și sub pază, ferindu-se de camera de filmat. Ulterior, a fost introdus într-o unitate de detenție pentru executarea pedepsei.

„La data de 15 august 2026, Poliția Română a adus în țară un bărbat, de 68 de ani, din Iași, urmărit internațional din categoria MOST WANTED. Acesta a fost condamnat la 19 ani și 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și agresiune sexuală”, a anunțat Poliția Română.

Între arestarea lui Onofraș în Italia și aducerea lui în România au trecut aproximativ trei luni și jumătate. Berihoi, în schimb, a fost localizat în septembrie 2025 și nu a fost predat nici după aproape un an.

Cine gestionează cooperarea cu Italia

IGPR a precizat că structura care coordonează cooperarea cu autoritățile străine este Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, aflat în subordinea Poliției Române.

„Centrul de Cooperare Polițienească Internațională este desemnat ca punct unic de contact pentru cooperarea polițienească internațională”, se arată în răspunsul primit de „Ziarul de Interes”.

Centrul reunește canalele INTERPOL, EUROPOL, Sistemul Informatic Schengen/SIRENE și Punctul Național Focal. Potrivit IGPR, atribuțiile structurii sunt stabilite prin Legea nr. 51 din 28 aprilie 2025 privind cooperarea polițienească internațională.

În cazul aprobării definitive a predării, această structură facilitează schimbul de informații și preluarea persoanei, alături de unitatea de poliție care a solicitat urmărirea.

În cazul Onofraș, mecanismul a dus în cele din urmă la aducerea condamnatului în România. În cazul Berihoi, autoritățile confirmă doar că procedurile nu s-au încheiat și refuză să comunice detaliile. De altfel, Italia a rămas speranța codamnaților români.

Italia a fost aleasă de mai mulți condamnați români, inclusiv de persoane cunoscute public. Cele mai relevante exemple pentru paralela cu Berihoi și Onofraș sunt:

-Darius Vâlcov, fost ministru al Finanțelor, condamnat definitiv la șase ani pentru trafic de influență și spălarea banilor. S-a predat autorităților italiene în mai 2023, iar instanțele din Italia au aprobat predarea. A fost adus în România la 14 august 2023. Pedeapsa i-a fost ulterior redusă, iar în iunie 2026 a fost eliberat condiționat;

-Ionel Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, condamnat definitiv în martie 2023 la șase ani și opt luni pentru trafic de influență. A fost arestat în Italia pe 27 martie 2023, însă predarea sa a fost refuzată. În iunie 2025, Curtea de Casație din Italia a menținut refuzul, după ce apărarea a invocat starea sa psihică și riscurile pe care le-ar presupune încarcerarea în România. Se află în continuare în Italia;

-Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, condamnată la patru ani de închisoare pentru favorizarea făptuitorului. După ce a plecat inițial în Costa Rica, a ajuns în Italia. Justiția italiană a refuzat predarea și a recunoscut condamnarea românească pentru executare în Italia, într-un regim neprivativ de libertate. În octombrie 2025, Curtea de Apel București a considerat pedeapsa executată integral și a retras mandatul european de arestare;

-Ioan Bene, om de afaceri condamnat pentru dare de mită în dosarul fostului președinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu. A fost găsit în Italia după ce nu s-a prezentat pentru încarcerare. Instanța italiană a preluat executarea pedepsei, iar Bene a executat-o în regim de libertate supravegheată, nu într-un penitenciar din România;

-Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, condamnat definitiv la trei ani și zece luni pentru trafic de influență, spălarea banilor și fals. A plecat din România înaintea condamnării și s-a predat poliției italiene la Bari, în februarie 2021. Procedura sa a devenit un alt exemplu de recunoaștere și executare în Italia a unei pedepse pronunțate în România;

-Mario Iorgulescu se află în Italia din septembrie 2019, unde a fost transportat după accidentul mortal pe care l-a provocat. Ulterior, a primit condamnări definitive în România, inclusiv în dosarul accidentului. În 2026, pedeapsa rezultantă stabilită în dosar era de opt ani și opt luni. Autoritățile române nu au reușit până acum să îl aducă în țară, fiind invocată starea sa medicală.
Jane Coșoveanu, condamnat în România la patru ani și două luni pentru înșelăciune, a fugit în Italia. Cazul său a stat la baza unei sesizări soluționate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. CJUE a stabilit în septembrie 2025 că statul care execută mandatul european de arestare nu poate refuza predarea și prelua executarea pedepsei fără acordul statului care a emis mandatul.

Vlad Mirea