Prostituția s-a mutat pe internet dar violența a rămas: femeie jefuită în Iași de un client găsit pe Publi24

Polițiștii de la Biroul de Investigații Criminale sunt pe urmele unui bărbat acuzat că ar fi agresat și jefuit o femeie care își racola clienții prin anunțuri publicate pe internet, pe platforma Publi24. Cazul arată încă o dată cum prostituția s-a mutat, în mare parte, din stradă în mediul online, unde contactul dintre client și femeie se face rapid, direct și, de multe ori, fără nicio garanție de siguranță.

Potrivit informațiilor, femeia ar fi fost contactată de bărbat după ce acesta a văzut anunțul publicat pe internet. Individul ar fi venit la ea, ar fi întreținut relații sexuale, iar la scurt timp situația ar fi degenerat. Bărbatul ar fi lovit-o, apoi i-ar fi luat telefonul mobil și banii, după care a fugit.

Femeia a cerut ajutorul polițiștilor și le-a oferit anchetatorilor mai multe date de identificare despre suspect. Pe baza acestor informații, agenții au început verificările pentru depistarea bărbatului. Cazul este instrumentat de polițiștii de la Biroul de Investigații Criminale, care încearcă să stabilească exact cum s-a produs agresiunea, ce bunuri au fost luate și unde se află individul.

În astfel de cazuri, violența schimbă complet încadrarea faptelor. Codul penal definește tâlhăria ca furt comis prin întrebuințarea de violențe sau amenințări, ori prin punerea victimei în imposibilitatea de a se apăra. Asta înseamnă că, dacă ancheta va confirma că bărbatul a lovit-o pe femeie pentru a-i lua bunurile sau pentru a-și asigura scăparea, fapta poate fi cercetată ca tâlhărie.

Dincolo de cazul punctual, ancheta scoate în față o realitate despre care se vorbește rar, deși este vizibilă: racolarea nu mai are loc doar pe străzi, în parcări sau în zone cunoscute de polițiști, ci tot mai mult pe internet. Platformele de anunțuri, site-urile de matrimoniale și rețelele sociale au devenit locuri în care se stabilesc întâlniri, se negociază sume și se fixează adrese, înainte ca persoanele să se întâlnească față în față.

În România, legea sancționează contravențional atragerea de persoane, sub orice formă, în localuri, parcuri, pe străzi sau în alte locuri publice, în vederea practicării de raporturi sexuale pentru obținerea de foloase materiale. În același timp, Codul penal pedepsește proxenetismul, adică determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma acesteia.

Mutarea fenomenului în online nu a eliminat pericolul. Dimpotrivă, pentru multe femei care practică prostituția, una dintre cele mai mari temeri rămâne întâlnirea cu un client violent. În mediul virtual, primul contact poate părea mai sigur, pentru că discuția începe prin mesaje sau telefon, însă riscul apare în momentul întâlnirii directe, mai ales atunci când femeia este singură, iar clientul nu este cunoscut.

Organizații internaționale au atras atenția, în ultimii ani, că femeile aflate în prostituție sunt expuse unui nivel ridicat de violență, inclusiv din partea unor clienți, iar stigmatul și teama de consecințe le pot face să ezite înainte de a cere ajutorul autorităților. Un document citat de Organizația Mondială a Sănătății arată că lucrătoarele sexuale se confruntă cu niveluri foarte ridicate de violență, iar studiile analizate indică procente mari de agresiuni de-a lungul vieții.

Europol a avertizat, la rândul său, că mediul online este folosit tot mai des în zona exploatării sexuale și a traficului de persoane, inclusiv prin anunțuri, contacte directe, relații manipulate și platforme digitale. Deși cazul anchetat acum de polițiștii ieșeni nu este prezentat, în acest moment, ca dosar de trafic de persoane, mecanismul de contact arată cât de greu a devenit de controlat zona întâlnirilor stabilite prin internet.

Vlad Mirea