S-a terminat procesul din dosarul „Flux”, blocul ilegal din Tătărași. Chirica, Harabagiu și Cheșcu așteaptă verdictul peste o lună
Unul dintre cele mai grele dosare de urbanism din Iași a ajuns la capătul primei etape de judecată. Astăzi, Tribunalul Iași a închis dezbaterile în dosarul „Flux”, cauza penală care vizează felul în care un bloc ridicat pe strada Vasile Lupu nr. 95G, în Tătărași, a ajuns să fie declarat edificat și introdus în circuitul civil, deși procurorii susțin că imobilul depășea masiv autorizația inițială. Prima pronunțare a fost stabilită pentru 21 aprilie 2026. „Astăzi au fost închise dezbaterile în primă instanță în acest dosar. Toți apărătorii au prezentat argumente temeinice din care rezultă că soluția corectă este achitarea persoanelor trimise în judecată. În esență, apărarea a demonstrat atât că faptele reținute în sarcina acestora nu se confirmă în realitate, cât și că nu există probe care să susțină existența vreunei conduite ilicite. Am încredere că instanța va analiza cauza cu obiectivitate și independență și va pronunța o soluție conformă cu adevărul și cu probele administrate în dosar”, a precizat avocatul apărării, Cătălin Boacnă.
În boxa acuzaților se află nume grele pentru administrația locală: primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, dezvoltatorul Tudor Cheșcu și funcționari din Primărie care au avut atribuții în lanțul de documente administrative. DNA susține, în esență, că actele semnate la Primărie au făcut posibilă „albirea” unei construcții ridicate mult peste ce fusese aprobat inițial, astfel încât blocul să poată fi intabulat și apartamentele să intre în circuitul comercial.
Aici este și miza reală a dosarului. În 9 noiembrie 2012, Primăria Iași a emis autorizația de construire nr. 1253 pentru firma Flux SRL, controlată de Tudor Cheșcu. Proiectul aprobat atunci era pentru o clădire incomparabil mai mică decât cea apărută în teren: subsol, demisol, parter și un etaj, cu o suprafață de aproximativ 500 mp. Ulterior, potrivit informațiilor apărute în anchetă și în presa locală, Primăria ar fi respins în 2015 o variantă de extindere, tocmai pentru că imobilul depășea indicatorii urbanistici aprobați.
Cu toate acestea, în 10 octombrie 2018, a fost emis certificatul de atestare a edificării, documentul-cheie din dosar. DNA spune că acel certificat a consemnat, în mod nelegal, că imobilul fusese realizat conform autorizației, deși în realitate clădirea ajunsese la circa nouă niveluri, cu aproximativ 60 de apartamente, spații comerciale și garaje. Exact acest salt uriaș, de la un proiect modest la un bloc mult mai mare, stă în centrul acuzațiilor formulate de procurori.
Dosarul penal a fost trimis în instanță de DNA Iași în 14 iulie 2022. De atunci și până acum s-au scurs aproape 3 ani și 9 luni de proces, iar dacă ne uităm la povestea completă, de la autorizația inițială din 2012 până la verdictul așteptat în aprilie 2026, vorbim despre un scandal urbanistic care ține Iașul ocupat de aproape 14 ani. Presa locală a remarcat și lentoarea procedurii: dosarul a stat luni bune inclusiv în camera preliminară, înainte să intre efectiv în judecata pe fond.
Între timp, în interiorul cauzei au apărut deja primele fisuri și primele condamnări. Funcționarul Gabriel Ghergheșanu, inspector la Urbanism la momentul faptelor, a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, iar instanța a confirmat soluția. El a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu. Asta înseamnă că, înainte de verdictul pe fond pentru Chirica, Harabagiu și ceilalți inculpați principali, dosarul a produs deja o primă condamnare într-o ramură a cauzei.
În ecuație apare și numele lui Victor Gavriluță, un alt funcționar din Primărie pomenit constant în investigațiile de presă despre „Flux”, pentru rolul avut în circuitul administrativ al documentelor legate de edificarea clădirii. În paralel, apărarea lui Mihai Chirica a insistat că responsabilitatea tehnică aparținea aparatului de specialitate, nu primarului, iar acuzațiile DNA nu ar fi dovedite cu probe suficiente. Acesta este, de fapt, conflictul central care se va vedea în soluția din 21 aprilie: a fost vorba despre o fraudare conștientă a regulilor de urbanism sau despre o interpretare administrativă pe care procurorii au transformat-o în dosar penal?
Pentru Mihai Chirica, Gabriel Harabagiu și Tudor Cheșcu, miza este uriașă. Verdictul din 21 aprilie nu va fi definitiv, dar va arăta pentru prima dată cum vede instanța, pe fond, unul dintre cele mai sonore scandaluri de urbanism din Iașiul ultimului deceniu: un bloc pornit, pe hârtie, ca o clădire mică și ajuns, în realitate, simbolul relației toxice dintre dezvoltare imobiliară, acte administrative și justiție (Andrei DÎSCĂ)
Comentarii
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp