Ziua marilor PUZ-uri la Iași: blocuri aprobate la Moldomobila, proiecte blocate în CUG și Bucium

Ședința Consiliului Local Iași de ieri, 31 iulie, a adus atât un nou scandal în interiorul PNL, cât și decizii importante pentru dezvoltarea imobiliară a orașului. Din cele șapte PUZ-uri majore înscrise pe ordinea de zi, trei au fost aprobate, două nu au întrunit numărul necesar de voturi, iar alte cinci au fost retrase înainte de vot.

Cu numai 40 de minute înaintea ședinței, cei șapte consilieri locali PNL au primit un mesaj din partea conducerii filialei prin care li se cerea să nu susțină proiectele imobiliare. Existența consemnului politic a fost recunoscută public de consilierul Călin Scripcaru și confirmată de viceprimarul Daniel Juravle.

Primarul Mihai Chirica s-a dezlănțuit la adresa deputatului Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, pe care l-a acuzat că blochează dezvoltarea municipiului, că exercită presiuni asupra consilierilor și că ia decizii „tâmpite”. Edilul i-a cerut lui Muraru demisia din fruntea filialei.

Dincolo de războiul politic, voturile au produs efecte concrete. Spălătoria și clădirea comercială propuse în CUG nu au fost aprobate, iar PUZ-ul lui Vasile Pușcașu pentru 39 de locuințe în Bucium a fost blocat din nou. În schimb, au primit undă verde blocurile lui Adrian Butucă de pe fosta platformă Moldomobila și complexul familiei Gall de lângă Bolta Rece.

Ordinul conducerii PNL a venit cu 40 de minute înainte

Momentul care a confirmat intervenția conducerii PNL Iași a avut loc la dezbaterea proiectului lui Vasile Pușcașu. Călin Scripcaru a recunoscut că abținerea sa a fost determinată de mesajul primit înaintea ședinței.

„M-am abținut de la vot deoarece, cu 40 de minute înainte de ședință, am primit un mesaj venit de la conducerea filialei PNL Iași”, a spus Călin Scripcaru în timpul ședinței.

Viceprimarul Daniel Juravle a confirmat că abținerea liberalilor a fost o decizie politică, nu o simplă coincidență între opțiunile celor șapte aleși.

„Votul de abținere este o decizie a PNL”, a precizat Daniel Juravle.

Situația reprezintă o schimbare față de începutul lunii iulie. În ședința din 2 iulie, consilierii PNL au ignorat un consemn similar și au votat patru proiecte imobiliare. Alexandru Muraru a anunțat atunci declanșarea procedurilor de sancționare, susținând că aleșii au încălcat disciplina partidului. Conducerea PNL Iași afirma că proiectele pot agrava traficul și dezvoltarea urbană haotică.

De această dată, consilierii liberali au respectat decizia filialei.

Mihai Chirica: „Să-i fie rușine că oprește dezvoltarea orașului”

Mihai Chirica l-a indicat direct pe Alexandru Muraru drept autorul deciziei transmise consilierilor. Primarul i-a transmis liderului PNL Iași „să-i fie rușine că oprește dezvoltarea orașului” și l-a acuzat că ia decizii „tâmpite”.

„Este doar decizia unui om care vrea să mobilizeze un curent de împotrivire față de Consiliul Local Iași. Trebuie să ai o motivație. Ori trebuia să ia binecuvântarea de la Măria Sa, Alex Muraru. Trebuie să ai o explicație ca să pui șapte consilieri să se abțină pentru a opri o afacere”, a declarat Mihai Chirica.

Edilul i-a cerut demisia lui Alexandru Muraru și a solicitat conducerii centrale a PNL să intervină. Potrivit declarațiilor făcute în ședință, Chirica susține că presiunile exercitate asupra consilierilor reprezintă un abuz și că Muraru nu mai poate conduce filiala.

Proiectul din Trecătoarea Păun a trecut cu două condiții suplimentare

Primul PUZ imobiliar supus votului a fost cel de pe Trecătoarea Păun nr. 11. Proiectul a fost aprobat, dar consilierii au introdus două amendamente înainte de votul final.

Primul amendament obligă beneficiarii să prezinte documentele necesare pentru a demonstra posibilitatea extinderii drumului. Al doilea uniformizează regimul de înălțime al celor șase locuințe vizate de modificare, astfel încât acestea să poată avea numai parter și un etaj.

Documentația vizează un teren de 5.067 de metri pătrați deținut de Ionel Claudiu Farmuj, Andreea Raluca Farmuj, Antonio Cătălin Atanasiu și Gianina Benza. Proprietatea urmează să fie împărțită în opt loturi.

Șapte dintre loturi sunt destinate locuințelor unifamiliale, iar un lot de aproximativ 246 de metri pătrați va fi folosit pentru spații verzi și amenajarea unui loc de joacă. Proiectul mai prevede construirea unui drum interior cu două benzi, trotuare pe ambele laturi și un spațiu pentru întoarcerea autovehiculelor.

Aproape un sfert din proprietate va fi ocupat de drumuri și circulații pietonale. Amplasarea pe versant a ridicat însă probleme privind accesul și evacuarea apelor pluviale, motiv pentru care consilierii au impus condiția suplimentară referitoare la extinderea drumului.

Spălătoria din CUG, blocată cu nouă voturi pentru și 11 abțineri

Proiectul SP Clean SRL de pe Șoseaua Nicolina nr. 175 nu a obținut majoritatea necesară. Au fost înregistrate numai nouă voturi pentru și 11 abțineri.

Firma solicită aprobarea unui PUZ pentru un teren de aproximativ 3.600 de metri pătrați, pe care intenționează să construiască o spălătorie auto self-service și o clădire cu spații comerciale, servicii, birouri și activități nepoluante.

Accesul la investiție nu este prevăzut direct din Șoseaua Nicolina, ci din Fundac Oțelăriei, o stradă îngustă folosită și de vehiculele grele care se deplasează către depozitele, service-urile și societățile din zonă.

În comisiile de specialitate fusese introdus un amendament prin care investitorul trebuia să prezinte o planșă de corelare a PUZ-ului cu proiectul de extindere la patru benzi a arterei din zona CUG. Proiectul lărgirii drumului poate afecta atât accesul, cât și limitele viitoarei investiții.

Locuitorii din zonă au reclamat anterior că traficul este deja blocat dimineața și seara și că spălătoria, spațiile comerciale și birourile vor atrage un număr suplimentar de autoturisme pe Fundac Oțelăriei.

În urma contestațiilor depuse în timpul consultării publice, investitorul a redus regimul maxim de înălțime al clădirii de la parter plus patru etaje la parter plus trei etaje. Înălțimea a fost coborâtă de la 20 la 15 metri, iar retragerea față de o proprietate învecinată a fost mărită de la trei la cinci metri.

PUZ-ul nu permite construirea unor locuințe, însă numărul exact al parcărilor urma să fie stabilit abia la autorizarea construcției. Proiectul prevede și cedarea unei fâșii de aproximativ 29 de metri pătrați pentru o eventuală modernizare a Fundacului Oțelăriei, fără ca investitorul să își asume lărgirea întregii străzi.

După vot, Daniel Juravle și-a cerut scuze public față de reprezentantul firmei.

„Îmi cer scuze față de antreprenor. Nu îl cunosc. Îmi cer scuze din partea PNL Iași și sper să nu mai vedem astfel de momente în Consiliul Local”, a declarat viceprimarul.

Consilierul USR Dragoș Popa a susținut că abținerea grupului său a fost determinată și de suspiciunea că investitorul ar pregăti în apropiere o altă construcție.

„Ne-am abținut de la vot deoarece există suspiciunea că va ridica în apropiere și un imobil cu apartamente colective, nu unul de servicii”, a spus Dragoș Popa.

Mihai Chirica a acuzat însă că abținerea celor șapte liberali a fost impusă de Alexandru Muraru și că decizia a blocat o afacere fără o explicație tehnică suficientă.

Familia Gall a primit aprobarea pentru complexul de lângă Bolta Rece

Proiectul Antrepriza Ideal Casa SRL de pe Stradela Sfântul Atanasie nr. 1A a fost aprobat cu cinci abțineri.

Societatea controlată de Mircea și Luminița Gall intenționează să construiască un complex cu birouri, spații comerciale și apartamente în regim hotelier, în apropierea restaurantului Bolta Rece și a Universității de Medicină și Farmacie.

Terenul are aproximativ 2.299 de metri pătrați, iar clădirile propuse vor însuma o suprafață desfășurată de circa 3.908 metri pătrați. Regimul maxim de înălțime este de trei etaje, iar construcțiile vor putea ajunge la 15,5 metri.

Documentația folosește pentru calcularea necesarului de utilități o capacitate de 192 de persoane. Accesul reprezintă însă una dintre problemele proiectului, deoarece zona este formată din străzi înguste și sensuri unice. Investitorul propune chiar transformarea unei porțiuni din Stradela Sfântul Atanasie într-un drum cu circulație în ambele direcții.

Studiul de trafic conține o neconcordanță importantă. Autorul documentului a numărat nouă vehicule într-un interval de 15 minute, dar a trecut în concluzii același număr de nouă mașini pe oră. Raportarea corectă ar fi fost de 36 de vehicule pe oră, de patru ori mai mult decât cifra folosită pentru a susține că investiția nu va produce blocaje.

Proiectul fusese retras din ședințele din februarie și aprilie, pe fondul problemelor legate de documentele de patrimoniu. Cercetările arheologice au indicat existența unor vestigii funerare, amplasamentul fiind asociat unui fost cimitir turcesc. La a treia revenire în Consiliul Local, PUZ-ul a primit voturile necesare.

PUZ-ul lui Vasile Pușcașu a fost blocat din nou

Proiectul de pe Trecătoarea Vișan, inițiat de consilierul local AUR Vasile Pușcașu, alături de Ofelia-Monica Pușcașu și alți proprietari, nu a fost aprobat.

A fost solicitat un vot nominal, însă documentația nu a strâns cele 14 voturi necesare. Abținerile consilierilor PNL și USR au făcut imposibilă formarea majorității.

PUZ-ul vizează introducerea în intravilan a unui teren de 14.459 de metri pătrați. Pe aproximativ 13.900 de metri pătrați sunt propuse 39 de locuințe unifamiliale cu parter și un etaj. Alte 560 de metri pătrați sunt destinate unui mic centru de cartier, cu spații comerciale, servicii, activități sociale și echipamente publice.

Documentația impune păstrarea a cel puțin 30% din teren sub formă de spații plantate. Proiectul publicat de Primăria Iași cuprinde mai multe parcele de pe Trecătoarea Vișan.

Reprezentanții USR au invocat o decizie internă adoptată încă din 2023, prin care partidul nu susține proiectele imobiliare din Bucium în lipsa unor soluții pentru traficul din zonă.

„Ne-am abținut din considerente tehnice. Avem votată o decizie prin care nu susținem niciun proiect pe raza Bucium”, au explicat consilierii USR.

Declarația a provocat imediat replica unui consilier PSD: „Ba ați votat, când ați avut interes”.

Consilierul PSD Teodor Bogdan Crucianu a susținut că proiectul a revenit fără modificări importante și fără un studiu de trafic care să analizeze întreaga zonă.

„Proiectul se află în aceeași formulă ca și în urmă cu câțiva ani. Am fi vrut un studiu de trafic care să fie făcut pentru zona Bucium”, a declarat Bogdan Crucianu.

PUZ-ul fusese declarat respins în aprilie 2024, când a primit 11 voturi pentru, trei împotrivă și nouă abțineri. Vasile și Ofelia-Monica Pușcașu au contestat în instanță hotărârea Consiliului Local și au câștigat definitiv.

Judecătorii au stabilit că respingerea nu fusese motivată și au obligat Consiliul Local să reanalizeze documentația. Instanța nu a aprobat însă PUZ-ul în locul aleșilor. La noua prezentare în plen, proiectul nu a obținut majoritatea necesară.

Proiectul RZR Group din Bucium a fost retras

PUZ-ul RZR Group pentru construirea a patru imobile pe strada Gheorghe Vernescu nr. 3 a fost retras înainte de vot.

Proiectul este amplasat în apropierea cartierului I.C. Brătianu din Bucium, pe terenuri care au aparținut unor societăți legate de familia fostului ministru Relu Fenechiu.

Parcela principală are 3.030 de metri pătrați, iar tranzacția a cuprins, împreună cu suprafețele și drepturile asupra căilor de acces, aproximativ 4.000 de metri pătrați. RZR Group a plătit în 2023 suma de 180.280 de euro către Homeart Living SRL. Firma respectivă cumpărase proprietățile în 2021 de la La Rocca SRL și Engineering and General Constructing – Engeko SRL.

RZR Group este deținută de Marius Gancef, cu 66,66%, și Adrian Năsturaș, cu 33,33%.

Cele patru clădiri propuse vor putea avea maximum 13 metri și cel mult patru niveluri supraterane. PUZ-ul permite locuințe colective, spații comerciale la parter, parcări, birouri și alte activități la demisol. Cel puțin 23,4% din parcelă trebuie păstrată ca spațiu verde.

Principala problemă rămâne accesul. Strada Gheorghe Vernescu are o lățime medie de aproximativ 6,3 metri, nu are trotuare și nici canalizare pentru evacuarea apelor pluviale. Proiectantul propune lărgirea carosabilului la șapte metri, fără să prezinte însă o soluție majoră pentru intersecția cu Șoseaua Bucium.

Retragerea înseamnă că proiectul nu a primit o soluție definitivă și poate reveni într-o ședință viitoare.

Blocul de la Moara de Foc nu a mai ajuns la vot

A fost retras și proiectul Indiana SRL pentru ansamblul hotelier și rezidențial pregătit pe terenul fostului restaurant Moara de Foc.

Societatea reprezentată de Marian Crețu propune o clădire cu două subsoluri, parter, mezanin și nouă etaje pe un teren de aproximativ 2.943 de metri pătrați de la strada Păcurari nr. 167A.

Construcția va putea ajunge la o înălțime maximă de 35 de metri și va ocupa până la jumătate din teren. Proiectul se află la a treia încercare de a obține aprobarea Consiliului Local în acest an.

Locatarii Blocului 594 au contestat excavațiile necesare celor două subsoluri, intensificarea traficului și lipsa unui număr clar de locuri de parcare. Oamenii au semnalat și diferențe între planșele urbanistice și situația existentă pe teren.

Aproximativ 443 de metri pătrați sunt prezentați în documentație drept spațiu verde, însă o parte din această suprafață este prevăzută pe terasele clădirii, nu direct pe sol.

Marian Crețu a declarat anterior că încearcă de șapte ani să obțină aprobarea proiectului și că întârzierile i-au produs pierderi financiare. Retragerea de vineri permite firmei să readucă documentația în Consiliul Local.

Blocurile lui Adrian Butucă de la Moldomobila au primit undă verde

Proiectul Arhiconstruct SRL de pe fosta platformă Moldomobila a fost aprobat. Documentația vizează schimbarea funcțiunii unui teren de 18.560 de metri pătrați de pe strada Bucium nr. 34, încadrat în prezent ca zonă pentru activități productive, depozitare și transport feroviar.

Terenul este împărțit în două zone. Pe 3.335 de metri pătrați vor putea fi construite spații de servicii cu până la trei etaje și o înălțime maximă de 14 metri.

Pe restul de 15.225 de metri pătrați sunt propuse blocuri cu până la trei niveluri subterane, parter și șase etaje. Înălțimea maximă va fi de 23 de metri.

Accesul principal este prevăzut din strada Mihail Sturza, care are în prezent aproximativ 4,5 metri lățime. Cea mai apropiată locuință colectivă se află la numai 7,64 metri de limita până la care pot fi ridicate viitoarele clădiri.

Proiectul lui Adrian Butucă reprezintă doar o parte a transformării fostei platforme Moldomobila. În imediata vecinătate, Kaufland controlează aproape 6,8 hectare și pregătește un parc comercial. Magazinul principal va avea aproximativ 6.400 de metri pătrați, alături de alte două clădiri comerciale de circa 2.000 și 3.000 de metri pătrați.

Prin aceeași zonă trece racordul feroviar industrial către fabrica de țevi de pe Calea Chișinăului, preluată în decembrie 2025 de grupul Metinvest. Documentația lui Butucă estimează că zgomotul și vibrațiile vor avea un „impact moderat advers”, dar nu analizează separat circulația trenurilor de marfă.

În lista avizelor prezentate pentru PUZ nu apare un document emis de CFR, Autoritatea Feroviară Română sau administratorul racordului industrial.

Proiectul fusese respins pe 28 mai, când a primit numai patru voturi pentru și 21 de abțineri. În ședința din 2 iulie a fost retras înaintea votului. La a treia revenire în Consiliul Local, documentația a primit undă verde.

Anton Farcaș