Mama Vitregă a Zânei de la Starea Civilă

Papagalu’ nostru și-a făcut cuibul, de ceva vreme, într-o Stare Civilă imaginară. Un loc prin care trec, zilnic, toate marile momente ale vieții: nașteri, căsătorii și despărțiri dureroase.

Acolo, timpul ar trebui să aibă altă greutate. Oamenii nu vin pentru hârtii oarecare, ci pentru acte care le schimbă viața.

Numai că, spun gurile rele, timpul nu curge la fel pentru toată lumea.

În instituție există un personaj căruia colegii îi spun, mai mult în șoaptă, Mama Vitregă a Zânei. Cum, nu știți?? Surprize, surprizee!

Programul începe la ora opt. Pentru ea, însă, ora opt pare mai mult o sugestie.
Până când își face apariția, colegii răspund la telefoane, cetățenii așteaptă, iar dosarele se adună cuminți pe birouri. Fiecare își vede de treabă, numai dimineața șefei întârzie să înceapă.

Când ajunge, atmosfera se schimbă.
Un coleg are grijă ca locul de parcare să fie liber. Altul se uită dacă biroul este pus la punct. Cafeaua trebuie să fie caldă, scaunul la locul lui, iar ziua poate începe în sfârșit.

Papagalu’ nostru s-a uitat atent și a avut impresia că sosirea șefei este tratată cu mai multă grijă decât eliberarea unui certificat.

La prânz, ritualul continuă.
Masa trebuie pregătită frumos, farfuria așezată cum trebuie, tacâmurile la locul lor. Totul atent, fără grabă.

Papagalu’ nostru s-a liniștit doar când a văzut că, deocamdată, nimeni nu este pus să și mestece în locul dânsei.

După masă începe partea administrativă.
Orice problemă pleacă la plimbare prin birouri. Primește o părere, apoi încă una, mai trece pe la doi colegi și abia la final ajunge pe masa șefei.

Acolo, documentul este privit serios, răsfoit cu grijă și aprobat solemn.

De parcă soluția tocmai a fost descoperită.
Papagalu’ nostru nu spune că lucrurile stau chiar așa. El doar povestește ce a auzit prin copacii instituției.

Dar după câteva zile petrecute acolo, a înțeles ceva.

La Starea Civilă, oamenii vin pentru cele mai importante momente din viață. Cu emoții, cu griji, uneori cu lacrimi.
În schimb, în interior, cea mai mare grijă pare să fie alta: să se potrivească locul de parcare, cafeaua, masa și momentul în care Mama Vitregă a Zânei consideră că ziua poate începe.

Iar dacă vreun act întârzie, poate că nu este vina hârtiei.

Poate doar nu s-au aliniat încă toate.

**Textele de mai sus folosesc satira pentru a ironiza realități locale și naționale. În articolele de știri ale ediției noastre, aceste subiecte sunt abordate riguros și documentat. Orice asemănare cu persoane sau fapte reale este întâmplătoare**