Cine a făcut Muzeul Pogromului de la Iași? Maricel Popa și Alexandru Muraru prezintă versiuni diferite

La Iași, comemorarea a 85 de ani de la Pogromul din iunie 1941 a fost urmată de o dispută politică privind Muzeul Pogromului de la Iași, amenajat în fosta Chestură de pe strada Vasile Alecsandri nr. 6. Social-democratul Maricel Popa susține că el a decis transformarea clădirii într-un spațiu al memoriei, în timp ce liberalul Alexandru Muraru afirmă că ideea muzeului a fost convenită anterior, alături de istoricul Radu Ioanid, Paul Shapiro și fostul președinte al Consiliului Județean, Cristian Adomniței.

Duminică, 28 iunie, la Iași s-au comemorat 85 de ani de la una dintre cele mai întunecate pagini din istoria orașului. Muzeul Pogromului de la Iași a devenit, în ultimii ani, un loc al memoriei pentru victimele ucise în zilele de 28 și 29 iunie 1941 și în evenimentele care au urmat. Potrivit Muzeului Național al Literaturii Române Iași, Prefectura, Chestura Poliției, eșaloane ale armatei și jandarmeriei române, dar și CFR Regionala Iași au contribuit la uciderea a peste 13.000 de persoane din totalul celor aproximativ 35.000 de evrei care locuiau atunci în Iași. Curtea Chesturii și cele două „trenuri ale morții” au rămas principalele locuri ale exterminării evreilor ieșeni.

Memoria victimelor a fost urmată de o controversă

După momentul de comemorare duminică, însă, memoria victimelor a fost urmată de o controversă. Deputatul Maricel Popa a făcut o postare pe Facebook în care a detaliat inițiativa înființării muzeului de pe Vasile Alexandri.

A doua zi, tot pe Facebook, șeful filialei ieșene a PNL a scris că el și alți colegi au deschis acest muzeu.

Astfel, fostul președinte al Consiliului Județean Iași, Maricel Popa a susținut în postare că, în 2017, împreună cu rabinul Josef Wasserman, a pus bazele Muzeului Pogromului de la Iași. „Când am preluat conducerea Consiliului Județean Iași, în 2016, am găsit un proiect care prevedea transformarea acestei clădiri în sediu administrativ. După ce am studiat documentele și am înțeles încărcătura istorică a acestui loc, am luat hotărârea ca fosta Chestură să devină un spațiu al memoriei și al adevărului. Împreună cu rabinul Josef Wasserman, în 2017, am pus bazele Muzeului Pogromului de la Iași, în memoria tuturor victimelor”, a scris deputatul Maricel Popa.

Alexandru Muraru a venit cu propria versiune

La o zi distanță, liderul PNL Iași, Alexandru Muraru, a venit cu propria versiune. Liberalul a susținut că ideea muzeului a apărut înainte de mandatul lui Maricel Popa la conducerea Consiliului Județean Iași și că proiectul ar fi fost gândit împreună cu istoricul Radu Ioanid, Paul Shapiro de la United States Holocaust Memorial Museum și Cristian Adomniței, fost președinte al Consiliului Județean. „Atunci, împreună cu istoricul Radu Ioanid, cu Paul Shapiro de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington și cu președintele de atunci al Consiliului Județean, Cristian Adomniței, am convenit o idee pe care până în acel moment nu o formulase nimeni: ca întreaga curte a fostei Chesturi să devină spațiu memorial și să se înființeze aici un muzeu al Pogromului”, a scris și Alexandru Muraru în postarea de pe Facebook.

Datele publice arată că Muzeul Pogromului de la Iași a fost inaugurat în contextul comemorării a 80 de ani de la evenimentele din 28-30 iunie 1941. În baza de date a Institutului Național al Patrimoniului, muzeul apare ca fiind realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în colaborare cu United States Holocaust Memorial Museum. În programul manifestărilor din 2021, muzeul era prezentat drept un proiect realizat de Consiliul Județean Iași cu sprijinul Institutului „Elie Wiesel” și al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington. Casa Muzeelor a fost inaugurată public în iulie 2021, iar proiectul de reabilitare a clădirii a avut o finanțare de 16,6 milioane de lei, asigurată din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020 și de la bugetul de stat.

Jurnaliștii Ziarului de Interes au încercat să afle cine a făcut, de fapt, muzeul și care este firul real al deciziilor administrative. Contactat telefonic, Maricel Popa susține că, atunci când a preluat Consiliul Județean Iași, clădirea fostei Chesturi nu era gândită ca muzeu, ci ca spațiu administrativ. Mai mult, acesta afirmă că în discuțiile interne ar fi fost vehiculată inclusiv ideea unui restaurant pentru angajații Consiliului Județean. „Angajații Consiliului Județean îmi spuneau să facem un fel de mini-restaurant, să mănânce angajații. Cum poți să mănânci aici unde s-au împușcat oameni? Nici pe departe nu avea Adomniței gândul să facă muzeu, nici pe departe”, a declarat aseară Maricel Popa.

Întrebat despre postarea lui Alexandru Muraru, fostul președinte al Consiliului Județean Iași a reacționat dur și a respins categoric varianta liberalilor. Popa susține că, în 2016, clădirea era prevăzută pentru birouri ale Consiliului Județean, instituție care funcționează și acum în spații ale Prefecturii. „O minciună! Deci eu, când am venit în 2016 la Consiliul Județean, clădirea era prevăzută să devină sediul Consiliului Județean. Consiliul Județean nu are sediu, stă acum în birourile Prefecturii. Mergând, vizitând structura, văzând ce este acolo, la un moment dat se propuneau spații unde s-au împușcat oameni. Parcă mă treceau fiori și am spus atunci că aici trebuie să facem un muzeu. Și, ușor-ușor, am început. Am depus proiectul european. În 2017 am obținut finanțare, am pus bani de la buget și, pentru a continua lucrările de consolidare, am făcut muzeul”, a detaliat Popa.

Opoziție din partea reprezentanților PNL

Fostul șef al județului susține că a întâmpinat la momentul respectiv opoziție din partea reprezentanților PNL și că proiectul său a fost unul mai amplu decât Muzeul Pogromului. Popa afirmă că a dorit ca imobilul să devină o Casă a Muzeelor, cu spații dedicate memoriei Pogromului, dar și literaturii și scriitorilor legați de Iași. „Peneliștii se luptau cu mine pentru a face birouri acolo. Eu am vrut să fac un muzeu, o casă a muzeelor, să fac un muzeu pentru toți scriitorii care au fost și au trecut prin Iași. Acolo fiecare scriitor are camera lui, are un mini-muzeu cu ce a scris el în perioada respectivă”, a completat Popa.

În prezent, Casa Muzeelor găzduiește cinci muzee permanente: Muzeul Pogromului de la Iași, Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Poeziei, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Literaturii Române. Edificiul a fost preluat de Muzeul Național al Literaturii Române Iași, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Iași. Potrivit prezentării oficiale a Muzeului Pogromului, în sălile de expoziție sunt expuse fotografii realizate în timpul Pogromului, mărturii ale supraviețuitorilor, documente, artefacte și o hologramă.

Maricel Popa lansează acuzații directe la adresa liderului PNL Iași, Alexandru Muraru. Fostul lider administrativ susține că Muraru nu ar fi avut nicio implicare concretă în realizarea muzeului, iar Adomniței ar fi urmărit, de fapt, transformarea clădirii în spații administrative. „Eu nu l-am văzut în 5 ani de zile, 2014, 2015, 2020, 2021. Eu nu l-am auzit pe Muraru, nu l-am văzut niciodată la față, să ajute cu ceva, cu nimic. Din contră, liberalii s-au opus ca să se facă muzeu. Acum știți cum e, lipsă de alte obiective. El e președintele PNL-ului, n-a făcut nimic timp de 8 ani. N-a făcut absolut nimic. Iar Adomniței nici gând. Adomniței s-a ocupat ca să facă birouri la Consiliul Județean acolo, să facă biroul președintelui, erau deja făcute birourile președinților”, a spus Maricel Popa.

Social-democratul invocă și alte intervenții asupra unor clădiri de patrimoniu din Iași, pe care susține că le-a salvat în mandatul său. „Și eu am început cu Casa Dosoftei, cu Pogor, cu Casa Gane. Casa Gane era spartă, acoperișul și pur și simplu ploua înăuntru. Dar ei au făcut totul”, spune deputatul.
Fostul președinte al Consiliului Județean Iași susține că decizia privind Muzeul Pogromului a fost întărită în timpul unei vizite oficiale în Israel. Popa spune că, la Tel Aviv, le-a transmis reprezentanților comunității evreiești că Iașul va avea un muzeu al Pogromului și că finanțarea era deja asigurată. „Oriunde mergeai în Europa sau în America, peste tot este un muzeu, o casă, și atunci sunt foarte vizitate. Și atunci am luat această inițiativă. Eram la Tel Aviv cu mai mulți români. Și vreau să vă spun că acolo le prezentam că vreau să fac la Iași un muzeu al pogromului. După ce am luat o hotărâre, erau foarte mulți cu capul plecat, și le-am spus la un moment dat: stați liniștiți, am 6 milioane de euro pentru a face muzeul, nu vă cer bani? Și au început toți să zâmbească. Nimeni nu credea că în 2–3 ani voi face din acea clădire un muzeu. Nimeni nu credea. Dar am demonstrat că se poate. Am luat legătura cu fundația Elie Wiesel și am început muzeul”, a povestit Maricel Popa.

Adrian Mihai Cioflâncă: „A venit o altă echipă care a alocat muzeul Institutului Wiesel și l-au făcut ei”

O perspectivă importantă asupra succesiunii evenimentelor vine de la Adrian Mihai Cioflâncă, istoric, cercetător științific și expert în studiul Holocaustului din România și al comunismului. Acesta este cercetător științific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” și expert în delegația României la International Holocaust Remembrance Alliance.
Cioflâncă spune că inițiativa a pornit local, de la Muzeul Literaturii din Iași, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, dar că prima echipă contactată nu a primit buget și nici un plan concret de lucru. Ulterior, după schimbarea echipei administrative, proiectul a fost atribuit Institutului „Elie Wiesel”.

„Inițiativa a fost locală din câte îmi aduc aminte, de la Muzeul Literaturii din Iași și ei fiind în ordinea Consiliului Județean au trecut prin consiliu o hotărâre, după care prima dată ne-au abordat pe noi, cei de la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România să facem expoziția, dar nu s-a alocat buget, nu s-a făcut niciun plan de lucru. Noi am făcut ceva demersuri, am făcut echipa de lucru, urma să ne apucăm de treabă, dar au fost alegeri, a venit o altă echipă care a alocat muzeul Institutului Wiesel și l-au făcut ei”, a subliniat istoricul ieșean.

Andra Popescu