Ocupația de politician: ce meserii au parlamentarii Iașului și câți trăiesc din banii statului

Județul Iași este reprezentat în actuala legislatură de 17 parlamentari: 12 deputați și 5 senatori. Dincolo de discursurile politice, de siglele de partid și de declarațiile publice, profilul profesional al aleșilor ridică o întrebare legitimă pentru alegători: câți dintre parlamentarii trimiși de Iași la București mai practică efectiv o meserie și câți trăiesc, în principal sau exclusiv, din indemnizațiile plătite de stat?
Potrivit listei oficiale a Camerei Deputaților, județul Iași are 12 deputați: Monica-Elena Berescu, Petru-Bogdan Cojocaru, Cristina-Emanuela Dascălu, Silviu-Octavian Gurlui, Ancuța-Florina Irimia, Simona-Elena Macovei Ilie, Iulian-Alexandru Muraru, Sorin Năcuță, Ciprian-Constantin Paraschiv, Maricel Popa, Alexandru Rafila și Ștefan Tanasă. La Senat, Iașul este reprezentat de Marius Bodea, Dan Cașcaval, Cristina-Gabriella Dumitrescu, Dumitru Manea și Petrică Lucian Rusu, potrivit paginii oficiale a Senatului.

Toți aceștia primesc indemnizație de parlamentar, adică bani publici. Diferențele apar atunci când sunt analizate profesiile de bază, veniturile declarate sau activitățile pe care unii dintre ei spun că le continuă în paralel cu mandatul. Legea permite parlamentarilor să desfășoare activități didactice, de cercetare științifică sau de creație intelectuală, dar interzice mai multe funcții de conducere în societăți comerciale, instituții publice, regii autonome, companii naționale sau alte structuri similare.

Cașcaval a transmis că activitatea sa didactică nu s-a întrerupt

În cazul Iașului, această excepție legală se vede cel mai clar în rândul parlamentarilor care vin din mediul universitar. Senatorul PSD Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, continuă să își asume identitatea academică. Inginer chimist de profesie, profesor universitar și rector, Cașcaval a transmis că activitatea sa didactică nu s-a întrerupt.

„Din 1990 sunt cadru didactic universitar titular, sunt profesor universitar și rectorul Universității Tehnice «Gheorghe Asachi» din Iași de 10 ani”, a declarat Dan Cașcaval. Senatorul nu a detaliat însă cum își împarte timpul între funcția de rector și mandatul parlamentar, care presupune prezență la București, în comisii și în plen.

Anul acesta, senatorul a intrat într-un scandal mediatic, după acuzații potrivit cărora ar fi atras studenți către PSD. În iunie 2026, în spațiul public a apărut un mesaj atribuit rectorului-senator PSD, în care acesta s-ar fi lăudat că 220 de studenți ai Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași s-au înscris în partid. Episodul a readus în discuție problema rectorilor care ocupă simultan funcții politice și poziții de conducere în universități, mai ales într-un oraș în care mediul academic are o greutate publică majoră. Potrivit Digi24, Dan Cașcaval a susținut ulterior că nu a făcut propagandă politică în universitate și că nu s-a întâlnit cu niciun student pentru a-i propune să devină membru PSD. Edupedu a scris că acest caz a reaprins discuția despre rectorii-parlamentari și despre riscul politizării universităților.

Paraschiv spune că meseria sa de bază rămâne cea de profesor

Tot din mediul universitar vine și deputatul AUR Ciprian Paraschiv. Fost conducător al clubului Poli Iași și manager sportiv, Paraschiv spune că meseria sa de bază rămâne cea de profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

„Meseria mea este de profesor universitar, predau Educație Fizică studenților de la UMF Iași. Am profesat continuu, inclusiv când am lucrat la FRF, profesez și acum, chiar dacă am mai puține ore pe care le fac la final de săptămână. Întâlnirea cu studenții tot timpul mă încarcă și mă bucură, iar la rândul meu încerc să-i inspir pentru viitor”, a declarat Ciprian Paraschiv.

Deputatul AUR a fost fotbalist la Politehnica Iași, club pentru care a evoluat în primele două ligi. Liga Profesionistă de Fotbal îl prezenta, într-un interviu din 2020, drept fost fotbalist al Politehnicii Iași, iar baza de date Romanian Soccer notează meciuri jucate pentru Poli Iași, inclusiv în Liga 1, în sezonul 1995–1996. Ulterior, Paraschiv a trecut în zona de management sportiv, a lucrat în structurile FRF și a condus clubul Poli Iași, înainte de intrarea în Parlament.

Un alt parlamentar cu profil academic este deputatul AUR Silviu-Octavian Gurlui, profesor universitar doctor la Facultatea de Fizică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Acesta este cunoscut în spațiul public pentru intervențiile sale pe teme de poluare, mediu și fenomene atmosferice. Intrarea sa tot mai apăsată în politică a schimbat însă percepția publică asupra profesorului Gurlui. Presa locală a scris despre „curiosul caz al profesorului Gurlui”, descriind trecerea de la imaginea de activist de mediu la cea de politician, într-un context în care aparițiile sale politice au generat reacții împărțite.
În prezent, Gurlui este deputat AUR de Iași, iar această dublă identitate — profesor universitar și politician — îl plasează în categoria parlamentarilor care își păstrează activitatea academică, dar ale căror poziționări publice depășesc de mult zona strict profesională. Contactat de jurnaliștii Ziarului de Interes, Gurlui nu a dorit să transmită explicații despre felul în care îmbină activitatea universitară cu mandatul de deputat, trimițând doar către informații publice privind activitatea sa parlamentară și civică.

În aceeași zonă a mediului academic poate fi încadrată și Cristina-Emanuela Dascălu

În aceeași zonă a mediului academic poate fi încadrată și Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR, conferențiar universitar și doctor în economie. Aceasta a avut activitate în zona universitară privată, fiind asociată anterior cu Universitatea Apollonia din Iași. În cazul său, informațiile disponibile indică o carieră construită în jurul învățământului superior și al managementului academic, însă nu există, în materialul analizat, o declarație directă despre activitatea desfășurată în paralel cu mandatul parlamentar. Contactată de jurnaliștii Ziarului de Interes, aceasta nu a dorit să ofere informații despre activitatea sa profesională.

O altă categorie este cea a parlamentarilor care invocă trecutul profesional din mediul privat, dar care, în prezent, sunt dedicați aproape integral vieții publice. Deputatul PSD Petru-Bogdan Cojocaru, inginer IT și absolvent de Automatică și Calculatoare la Iași, spune că a lucrat în mediul privat până în 2018, după care traseul său a fost legat de funcții publice și politice: minister, ANCOM, Parlament, Prefectura Iași și din nou Parlament.

„Eu am lucrat doar în domeniul privat, în comparație cu toți politicienii din Iași. Am lucrat în IT până în 2018, după care am terminat cu perioada de la minister, am renunțat la zona privată și am continuat cu zona publică: ANCOM, deputat, prefect și acum deputat. În comparație cu pnliștii și/sau useriștii, inclusiv cu colegi din Parlamentul actual, eu am lucrat doar în privat, nu am lucrat în zona publică, și avem președinte de Consiliu Județean care este milionar și a lucrat doar în zona publică”, a declarat Bogdan Cojocaru. În mediul de partid, Cojocaru este cunoscut și pentru faptul că și-ar fi început activitatea în privat vânzând GPS-uri auto.

Maricel Popa, un trecut antreprenorial consistent

Maricel Popa, deputat PSD, este unul dintre puținii parlamentari ieșeni care pot invoca un trecut antreprenorial consistent, nu doar funcții de partid sau poziții în administrație. Numele său este legat de Tehnoton, una dintre mărcile industriale cunoscute ale Iașului. Compania Tehnoton a fost înființată în 1972 și a devenit, înainte de 1989, un producător important de aparate radio, casetofoane, magnetofoane, echipamente electronice și, ulterior, electrocasnice și produse industriale. Site-ul companiei prezintă Tehnoton ca pe o fabrică cu o istorie de peste 40 de ani, construită în jurul producției industriale ieșene. Popa folosește această biografie economică pentru a se delimita de politicienii care au trăit aproape exclusiv din funcții publice. El spune că, înainte de intrarea completă în administrație și politică, a condus mii de angajați și a plătit taxe și impozite semnificative prin activitatea de la Tehnoton.

„Nu poți să stai și cu prietena, și cu soția în pat: ori faci afaceri, ori faci politică. Fac administrație, politică, dar nu mai fac alte activități. Înainte de politică am condus 4.600 de oameni, am plătit 87 de milioane de euro pe taxe și impozite din Tehnoton. Am lăsat businessul pentru copii, iar eu am început să fac doar administrație la nivel înalt și politică”, a declarat Maricel Popa.

În cazul său, diferența față de un politician de carieră este dată de traseul anterior intrării în administrație: Popa a venit dintr-o zonă industrială și antreprenorială reală, dar în prezent activitatea sa declarată este cea de parlamentar. Declarațiile de avere depuse în perioada mandatului de senator arată venituri din indemnizația de parlamentar, în timp ce veniturile familiei au rămas legate și de societăți din zona Tehnoton. Astfel, Maricel Popa intră în categoria parlamentarilor care nu mai practică efectiv meseria sau activitatea economică de la care au pornit, dar care își construiesc legitimitatea publică pe experiența acumulată în mediul privat. Spre deosebire de aleșii care au cunoscut aproape exclusiv traseul partid–administrație–Parlament, Popa își revendică trecutul de antreprenor industrial, însă mandatul actual îl plasează, ca pe toți ceilalți parlamentari, în zona funcțiilor plătite din bani publici.

Alexandru Muraru are un profil diferit

În PNL, Alexandru Muraru are un profil diferit. Discuția despre profesie și politică nu poate fi desprinsă, în cazul său, de traseul public al familiei Muraru. Deputatul PNL de Iași este istoric și politolog de profesie, cercetător științific și cadru didactic asociat, dar cariera sa recentă s-a desfășurat în principal în zona politică și administrativă. În paralel, fratele său, Andrei Muraru, tot istoric de formație, ocupă funcția de ambasador al României în Statele Unite ale Americii, potrivit paginii oficiale a Ambasadei României la Washington.

Presa a scris în mai multe rânduri despre ascensiunea celor doi frați Muraru în funcții publice, prezentându-i ca pe doi intelectuali formați la Iași care au ajuns, după 2014, în poziții importante în stat: Alexandru Muraru în Parlament și în conducerea PNL Iași, Andrei Muraru în diplomație, după perioada petrecută la Cotroceni. Această legătură nu reprezintă, în sine, o incompatibilitate, dar este relevantă deoarece arată un traseu familial construit aproape integral în jurul instituțiilor publice, al politicii și al funcțiilor de reprezentare ale statului.

Numele celor doi frați a fost invocat și în polemici politice. În 2024, PSD Iași i-a cerut public lui Alexandru Muraru să explice mai multe deplasări externe, susținând, pe baza unor informații apărute în presă, că șase vizite în Statele Unite ar fi avut legătură cu fratele său, Andrei Muraru, ambasadorul României la Washington. Acuzațiile au venit din zona adversarilor politici și trebuie tratate ca atare, însă episodul arată că legătura dintre cei doi frați a devenit, la rândul ei, subiect de dispută publică.

Petrică Lucian Rusu, o formare tehnică și experiență în mediul privat

Senatorul liberal Petrică Lucian Rusu invocă, la rândul său, o formare tehnică și experiență în mediul privat. Acesta spune că este inginer energetician și că a lucrat aproximativ 10 ani în sectorul energetic înainte de a ocupa funcții publice, inclusiv în Secretariatul General al Guvernului.
În cazul senatorului Rusu există și o zonă sensibilă, legată de trecutul său profesional în energie. Rusu invocă experiența de aproximativ 10 ani în sectorul energetic, iar în 2019, la numirea sa ca secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, publicația InvesTenergy scria că acesta lucra la Tinmar din 2010 și deținea, din 2015, poziția de Regional Manager. Aceeași publicație nota că, din noua funcție guvernamentală, Rusu urma să se ocupe de operatorii sistemelor de transport de energie electrică și gaze naturale, Transelectrica și Transgaz, trecuți atunci în coordonarea SGG.

Această trecere din mediul privat energetic într-o funcție guvernamentală cu atribuții asupra unor companii strategice de stat din același sector a fost taxată în presă. Cațavencii a scris, în 2020, într-un text critic, că Rusu, fost angajat Tinmar, ajunsese să supravegheze companiile de stat care transportă energie electrică și gaze naturale, formulând problema ca pe o incompatibilitate de fond între trecutul său profesional și atribuțiile publice primite la SGG.

În prezent, Rusu este senator PNL de Iași și membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, potrivit paginii oficiale a instituției. Acest detaliu este relevant în radiografia parlamentarilor ieșeni, pentru că îl plasează în categoria aleșilor care își folosesc experiența profesională anterioară ca argument de competență politică, dar al căror traseu a ridicat, la un moment dat, întrebări publice despre granița dintre expertiza din mediul privat și influența asupra politicilor de stat din același domeniu.

Rusu respinge, în esență, ideea că experiența din privat ar fi o vulnerabilitate și o prezintă drept atu profesional.
„La bază sunt inginer energetician, formare pe care am dobândit-o în cadrul Facultății de Electrotehnică a Universității Tehnice «Gheorghe Asachi» din Iași. Înainte de a ocupa funcții publice și de reprezentare politică, am activat timp de aproximativ 10 ani în sectorul energetic. Această experiență mi-a oferit o perspectivă practică asupra economiei reale, a investițiilor și a dezvoltării infrastructurii energetice”, a declarat senatorul Petrică Lucian Rusu.

Sorin Năcuță, deputat PNL de Iași, este unul dintre parlamentarii mai puțin vizibili ai județului

Sorin Năcuță, deputat PNL de Iași, este unul dintre parlamentarii mai puțin vizibili ai județului, cu un profil construit mai degrabă în jurul zonei Pașcani decât în jurul politicii municipiului Iași. De profesie inginer energetician, Năcuță a intrat în Parlament în legislatura 2020–2024, iar în actuala legislatură a revenit în Camera Deputaților după ce liberalul Sorin-Alexandru Afloarei a renunțat la mandat, Năcuță fiind validat oficial pe 3 februarie 2025.
Înainte de revenirea în Parlament, Sorin Năcuță a fost numit administrator public al municipiului Pașcani, funcție pe care a ocupat-o pentru o perioadă scurtă, la finalul anului 2024 și începutul anului 2025. Presa locală din Pașcani a scris că acesta urma să demisioneze din funcția de administrator public pentru a prelua mandatul de deputat. Astfel, traseul său recent arată o pendulare între administrația locală și Parlament, ambele poziții fiind plătite din bani publici.

Ca profil profesional, Năcuță nu vine din zona pur politică în sens strict. Recorder îl prezenta, înaintea alegerilor din 2020, ca inginer energetician, cu primul loc de muncă de electrician în primul an de facultate și cu activitate ulterioară în zona privată, inclusiv management într-o firmă de construcții. Totuși, în ultimii ani, activitatea sa publică a fost legată în principal de mandatul parlamentar, de PNL Iași și de administrația din Pașcani.

În logica articolului despre „ocupația de politician”, Sorin Năcuță intră în categoria aleșilor care pot invoca o meserie tehnică reală, dar care, în prezent, sunt ancorați aproape complet în funcții publice. Nu este un parlamentar de prim-plan la nivel județean, precum Muraru, Bodea sau Popa însă este important pentru zona Pașcani, mai ales pentru că municipiul are în actuala legislatură doi reprezentanți liberali în Parlament: senatorul Petrică Lucian Rusu și deputatul Sorin Năcuță.

Marius Bodea este unul dintre cei mai vizibili parlamentari ieșeni din opoziție

La USR, Marius Bodea este unul dintre cei mai vizibili parlamentari ieșeni din opoziție, dar și politicianul care și-a legat ultimul deceniu de încercarea de a câștiga Primăria Iași. Fost liberal, apoi parlamentar USR, Bodea a candidat la Primăria Iași în 2016 din partea PNL, iar în 2024 a revenit în cursă ca reprezentant al alianței Dreapta Unită/USR. În ambele rânduri, obiectivul său politic major a fost același: înlocuirea lui Mihai Chirica la conducerea municipiului.
Această recurență electorală l-a transformat pe Bodea într-un fel de candidat permanent al opoziției la Primăria Iași. Spre deosebire de parlamentarii care invocă activități academice sau profesii exercitate în paralel cu mandatul, Bodea afirmă explicit că trăiește din indemnizația de parlamentar și că regimul incompatibilităților nu îi permite, ca economist, să desfășoare alte activități profesionale remunerate.

„Din anul 2016 sunt membru al Parlamentului României, iar această poziție este incompatibilă cu orice altă activitate profesională remunerată, cu câteva excepții: educație, cercetare, medici, literar-artistice etc. Regimul incompatibilităților în România este destul de restrictiv raportat la linia UE. Drept urmare, fiind economist, nu mă înscriu în panoplia meseriilor ce pot fi exercitate în paralel cu funcția de parlamentar. Ultima mea activitate profesională a fost de manager al Aeroportului Internațional Iași”, a declarat Marius Bodea.

În cazul său, meseria de bază — economist și fost manager al Aeroportului Iași — a rămas mai degrabă un reper biografic, în timp ce activitatea publică din ultimii ani a fost dominată de mandatul parlamentar, de poziționarea în opoziția locală și de candidaturile repetate pentru Primăria Iași. Bodea este, astfel, unul dintre exemplele clare de politician pentru care mandatul public a devenit principala sursă de venit și principala ocupație. Totuși, Bodea este unul dintre cei mai vocali parlamentari ieșeni atunci când vine vorba despre autostrăzile Moldovei.

În cazul șefului filialei USR Iași, Ștefan Tanasă, discuția despre profesie și politică trebuie completată cu ascensiunea sa rapidă în structurile partidului. Tanasă este inginer de profesie, dar traseul său public recent a fost legat aproape exclusiv de USR și de funcțiile publice obținute pe această filieră: consilier județean, subprefect al județului Iași, președinte al filialei județene USR Iași și, din 2024, deputat.

Numele său a fost asociat și cu tensiuni interne puternice în filiala ieșeană. În 2022, Libertatea a scris despre un scandal izbucnit în USR Iași, după ce Filip Havârneanu, pe atunci lider al organizației municipale, a acuzat conducerea județeană de cheltuieli netransparente și de cenzurarea criticilor interni. În același context, Havârneanu l-a acuzat pe Nicolae Tanasă, fratele geamăn al lui Ștefan Tanasă, că suspenda de pe grupurile interne de Facebook membri care contestau conducerea filialei. Potrivit Libertatea, acuzația privind suspendările a fost verificată prin capturi de ecran, iar printre cei suspendați s-ar fi aflat inclusiv parlamentari sau lideri locali ai USR.

Ștefan Tanasă a respins acuzațiile privind cheltuirea banilor filialei și a susținut că bugetul era încă în dezbatere, nu aprobat definitiv. În privința suspendărilor de pe grupurile interne, acesta a invocat existența unui regulament și a unei comisii care lua decizii pentru orice membru, indiferent de funcția ocupată. Episodul rămâne însă relevant pentru profilul său public, deoarece arată că ascensiunea sa politică în USR Iași a fost însoțită de conflicte interne, acuzații de control asupra organizației și implicarea fratelui său geamăn în disputele de partid. Șeful filialei nu a dorit să răspundă întrebărilor jurnaliștilor privind ocupația sa de bază.

Monica-Elena Berescu vine dintr-o zonă diferită față de parlamentarii cu profil universitar 

Tot de la USR, Monica-Elena Berescu vine dintr-o zonă diferită față de parlamentarii cu profil universitar sau de foștii oameni de administrație locală. Ea are un traseu profesional construit în zona managementului, resurselor umane și IT, înainte de intrarea în politică. Potrivit informațiilor publice, Berescu ar fi lucrat mai mulți ani în mediul corporate, inclusiv la Capgemini, unde a ocupat poziții de team manager și operations manager, iar ulterior a fost implicată într-un proiect din zona digitală, Layout.ai.

Intrarea sa în politică a venit pe filiera RO100/PLUS, zona politică asociată lui Dacian Cioloș, înainte de fuziunea cu USR. În 2020 a ajuns deputat de Iași pe listele USR PLUS, iar în 2024 a obținut un nou mandat, fiind plasată pe locul al doilea pe lista USR Iași pentru Camera Deputaților, după Ștefan Tanasă. Astfel, deși poate invoca o carieră în zona privată și în industria IT, activitatea sa din ultimii ani a fost legată în principal de Parlament și de partid.

Un episod relevant pentru profilul său public a fost nominalizarea, în 2021, pentru funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în guvernul propus de Dacian Cioloș. Propunerea a atras critici, Edupedu scriind atunci că Monica Berescu avea experiență de câțiva ani în IT, dar nu avea experiență propriu-zisă în cercetare. În logica articolului despre „ocupația de politician”, Berescu intră în categoria parlamentarilor care au venit din mediul privat, dar care, odată intrați în Legislativ, au făcut trecerea spre politică full-time.
O poziție explicită privind delimitarea dintre profesie și mandat vine de la deputata Simona-Elena Macovei Ilie, de la S.O.S. România. Jurist de profesie, dar fără a fi avocat, aceasta spune că, înainte de intrarea în politică, a lucrat în zona de administrare și management al unor societăți comerciale, unde a avut responsabilități inclusiv pe componenta juridică, contractuală și de conformitate legală. După preluarea mandatului, activitatea sa principală a devenit cea parlamentară.

„Profesia mea de bază este cea de jurist, fără a fi avocat și fără a fi exercitat profesia de avocat. Înainte de intrarea în viața politică și înainte de preluarea mandatului parlamentar, mi-am desfășurat activitatea profesională în zona de administrare și de management al unor societăți comerciale, unde am avut inclusiv responsabilitatea urmăririi componentei juridice, contractuale și de conformitate legală. După preluarea mandatului de deputat, activitatea mea principală a devenit cea parlamentară. Nu consider activitatea politică de partid o meserie. Este o formă de implicare publică și politică, distinctă de profesia de bază și de exercitarea mandatului parlamentar. Mandatul de deputat este o responsabilitate publică, nu o simplă funcție de partid”, a declarat Simona-Elena Macovei Ilie.

În cazul său, diferența față de alți parlamentari este că nu vorbim despre o carieră academică, despre un traseu administrativ lung sau despre un fost manager public cunoscut în Iași, ci despre o intrare rapidă în legislativ pe filiera S.O.S. România. Presa locală a prezentat-o, imediat după alegeri, drept o ieșeancă puțin cunoscută publicului larg, menționând că Diana Șoșoacă o propusese inclusiv pentru funcția de ministru de Externe într-un scenariu politic al formațiunii. Ziarul de Iași a mai scris că Simona-Elena Macovei Ilie deține firma Granit Plus SRL Iași, cu activitate în zona închirierii și subînchirierii bunurilor imobiliare.

În Parlament, profilul său public s-a consolidat rapid în interiorul S.O.S. România. Comunicatele transmise prin Agerpres o prezintă ca lider al Grupului parlamentar S.O.S. România și vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții. Astfel, Simona-Elena Macovei Ilie intră în categoria parlamentarilor care aveau o profesie și activitate privată înainte de mandat, dar care, odată ajunși în Legislativ, își declară activitatea parlamentară drept ocupație principală.

Alexandru Rafila, fost ministru al Sănătății și deputat PSD ales pe listele de Iași, este un caz aparte între parlamentarii județului. Medic, profesor universitar și fost ministru al Sănătății, Rafila nu are profilul unui politician local crescut în organizațiile ieșene și nici nu este o prezență constantă în disputele politice din municipiu sau județ. Centrul său profesional și politic rămâne mai degrabă Bucureștiul, însă PSD poate invoca, în cazul său, investițiile importante din sănătate direcționate spre Iași în perioada în care acesta a condus Ministerul Sănătății.
Cel mai important proiect este Spitalul Regional de Urgență Iași, investiție estimată la aproximativ 700 de milioane de euro. În aprilie 2024, la Iași, Alexandru Rafila declara că „investiția de 700 de milioane de euro practic începe astăzi”, în contextul demarării lucrărilor la proiectul regional. Ulterior, în 2025, Rafila a estimat că Spitalul Regional de Urgență Iași ar putea fi finalizat în 2030, semn că proiectul rămâne unul de durată, nu o investiție cu efect imediat pentru pacienți.

Pe lângă Spitalul Regional, Ministerul Sănătății a anunțat finanțări pentru ambulatorii și unități medicale, inclusiv în județul Iași. În octombrie 2025, Agerpres relata, pe baza unei informări a Ministerului Sănătății, că banii vizați erau destinați lucrărilor de extindere, modernizare și dotare a 11 ambulatorii. În același context, Rafila declara la Iași că actul medical nu se construiește doar prin investiții, ci și prin profesioniști bine pregătiți.

Rafila nu poate fi descris simplu ca un parlamentar absent de la Iași

Astfel, Rafila nu poate fi descris simplu ca un parlamentar absent de la Iași. Mai corect este că prezența sa locală este mai redusă decât a parlamentarilor proveniți direct din filialele ieșene, dar numele său este legat de finanțări majore pentru sistemul medical, în special prin funcția de ministru al Sănătății. În logica articolului despre „ocupația de politician”, Rafila intră într-o categorie distinctă: medic și profesor universitar cu o carieră profesională solidă, devenit politician de prim-plan, care își justifică mandatul ieșean mai ales prin proiectele din sănătate, nu prin implicarea în politica locală de zi cu zi.

La Senat, Cristina-Gabriella Dumitrescu este una dintre prezențele mai puțin cunoscute publicului ieșean, deși reprezintă oficial județul Iași pe listele AUR. Pagina Senatului o consemnează ca senator ales în circumscripția nr. 24 Iași, născută la 11 mai 1982, membră a Grupului parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor. Tot Senatul o indică drept vicelider al grupului AUR încă din 21 decembrie 2024, ceea ce arată că, deși nu are notorietatea locală a altor parlamentari ieșeni, poziția sa în interiorul partidului este una importantă.

Profilul ei profesional este legat de instituțiile parlamentare de la București. Europa Liberă o prezenta, înainte de alegerile europarlamentare din 2024, drept „șef serviciu în Camera Deputaților”, pe lista numelor propuse de AUR pentru Parlamentul European. Această informație se potrivește cu prima declarație de avere depusă ca senator, unde Cristina-Gabriella Dumitrescu a declarat venituri de 91.281 de lei de la Camera Deputaților și 2.975 de lei indemnizație de la Senatul României, pentru perioada declarată.
În activitatea parlamentară, pagina Senatului îi atribuie 104 inițiative legislative, dintre care 7 promulgate ca legi, 24 de întrebări, 3 interpelări, 5 interpelări adresate prim-ministrului, 43 de luări de cuvânt în plen și vot electronic în 60 de ședințe dintr-un total de 81 consemnate pe pagina oficială. Aceste cifre o plasează în categoria senatorilor activi în logica grupului parlamentar AUR, însă nu clarifică în ce măsură activitatea sa a vizat probleme specifice județului Iași.

În materialul inițial, Cristina-Gabriella Dumitrescu apare ca senator cu profil juridic sau administrativ și activitate în structurile interne ale partidului, fără o prezență notabilă în sectorul privat comercial în ultimii ani. În această cheie trebuie tratat și cazul ei: nu ca universitar care continuă să predea, nu ca antreprenor local și nici ca fost manager public ieșean, ci ca politician venit din zona aparatului parlamentar central, propulsat de AUR pe un mandat de Iași.
Presa locală a ridicat deja problema legăturii slabe dintre senatoarea AUR și județul pe care îl reprezintă, scriind că aceasta ar fi aproape invizibilă la Iași și că nu are o prezență publică locală comparabilă cu alți parlamentari ai circumscripției.

Dumitru Manea, senator ales în circumscripția Iași, este unul dintre cele mai atipice nume din delegația parlamentară

Dumitru Manea, senator ales în circumscripția Iași, este unul dintre cele mai atipice nume din delegația parlamentară a județului. Pagina oficială a Senatului îl consemnează ca senator ales în circumscripția nr. 24 Iași la alegerile din 1 decembrie 2024 și validat pe 21 decembrie 2024. În prezent, Senatul îl afișează la categoria „senatori neafiliați”, deși formațiunea politică trecută în dreptul său este S.O.S. România.
Manea este cunoscut public și sub pseudonimul Miron Manega, nume sub care a activat ca publicist. Într-un text electoral publicat înaintea alegerilor, acesta se prezenta chiar astfel: „Mă numesc Manea Dumitru, pseudonim Miron Manega” și își justifica alegerea S.O.S. România prin apropierea de mesajul Dianei Șoșoacă și printr-un discurs centrat pe teme naționaliste, identitare și anti-sistem. În același text, acesta indica revista Certitudinea drept principalul element care îl recomandă, publicație pe care spune că a conceput-o, realizat-o și coordonat-o din 2017.

În logica articolului despre „ocupația de politician”, Dumitru Manea nu intră în categoria parlamentarilor veniți din administrația locală ieșeană, din mediul universitar local sau din mediul de afaceri al județului. Profilul său este mai degrabă cel al unui publicist ideologic ajuns în Senat pe valul S.O.S. România, într-o circumscripție unde era puțin cunoscut publicului larg înainte de alegeri. Materialul inițial îl prezintă ca pe un parlamentar provenit din zona de sprijin logistic, juridic sau administrativ din jurul formațiunii conduse de Diana Șoșoacă, pentru care mandatul de senator reprezintă prima funcție publică majoră de reprezentare.

Declarația sa de avere depusă la începutul mandatului arată că, înainte de indemnizația parlamentară, Dumitru Manea declara venituri din drepturi de autor, în valoare de 22.800 de lei, și pensie de 51.600 de lei. În aceeași declarație apare și salariul soției, de 50.819 lei, de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Prin urmare, Manea este un caz aparte: nu este un parlamentar cu rădăcini administrative sau profesionale puternice în Iași, ci un publicist cunoscut sub pseudonimul Miron Manega, ajuns senator pe listele S.O.S. România. În cazul său, mandatul parlamentar este funcția publică prin care a devenit relevant pentru Iași, nu continuarea unei cariere locale construite anterior în județ.
Ancuța-Florina Irimia, deputat POT de Iași, este una dintre surprizele actualei legislaturi.

Spre deosebire de parlamentarii cu vechime în administrație, mediul universitar sau partidele locale, Irimia a ajuns în Camera Deputaților pe valul Partidului Oamenilor Tineri, formațiune care a prins un mandat la Iași cu o campanie extrem de ieftină în raport cu partidele consacrate.

ReporterIS a scris că, la parlamentarele din 2024, POT a cheltuit la Iași doar 5.890,50 lei pentru broșuri și pliante, suma disponibilă fiind de 17.000 de lei virați din fonduri proprii de președinta filialei, Ancuța Irimia. În final, POT a obținut un mandat de deputat, iar publicația a calculat că formațiunea a avut unul dintre cele mai bune randamente electorale: un mandat parlamentar obținut cu sub 6.000 de lei cheltuiți în campanie.

Înainte de mandatul de deputat, profilul public al Ancuței Irimia era redus. Public Record a scris că aceasta a fost șefă de cabinet la Deva pentru Ana Maria Gavrilă, în perioada în care lidera POT era parlamentar AUR. Această informație este relevantă pentru traseul său politic, deoarece arată că intrarea sa în Parlament nu a venit dintr-o carieră locală consolidată la Iași, ci din apropierea de structura politică formată în jurul Anei Maria Gavrilă.

Ancuța Irimia încearcă să își construiască profilul pe teme de sănătate publică și drepturile femeilor

În Parlament, Ancuța Irimia încearcă să își construiască profilul pe teme de sănătate publică și drepturile femeilor. Pe site-ul propriu se prezintă ca inițiatoare a unui proiect de lege privind endometrioza, cu accent pe diagnostic rapid, acces la tratament și respectarea dreptului la sănătate al femeilor. Tot acolo sunt menționate direcțiile sale de activitate parlamentară: sănătate publică, drepturile femeilor și politici sociale.
În logica articolului despre „ocupația de politician”, Ancuța-Florina Irimia intră în categoria parlamentarilor cu profil profesional neclar pentru publicul larg și cu ascensiune politică rapidă. Nu poate fi încadrată, pe baza informațiilor disponibile, nici în categoria universitarilor care continuă să predea, nici în cea a antreprenorilor cunoscuți, nici în zona foștilor manageri publici consacrați în Iași. Mai corect este să fie prezentată ca un parlamentar apărut pe valul electoral POT, cu activitate anterioară legată de structurile partidului și cu mandatul de deputat devenit principala poziție publică și sursă de vizibilitate.

Andrei Dîscă, Andra Popescu