Ipoteza care agită Primăria: directorii companiilor ar fi încasat bonusurile înainte ca acestea să fie tăiate de Consiliul Local
După votul prin care Consiliul Local Iași a plafonat bonusurile directorilor din companiile municipalității, apar informații care pot schimba complet miza scandalului. Surse din administrația locală susțin că unii directori ar fi încasat deja o parte din componenta variabilă, înainte ca aleșii locali să decidă reducerea sumelor. Dacă informația se confirmă, membrii AGA ar urma să le ceară returnarea banilor, iar conflictul s-ar putea muta rapid în instanță.
Situația din Consiliul Local Iași a tensionat și mai tare atmosfera din jurul bonusurilor acordate conducerii companiilor din subordinea municipalității. După ședința de marți, 23 iunie, în care proiectele de mandatare au fost aprobate doar după introducerea unor amendamente care au redus drastic sumele, în rândul consilierilor locali circulă informații potrivit cărora unii directori ar fi încasat deja o parte din bonusuri. „Dacă au făcut asta, au luat preventiv știind că există riscul să se voteze și vor apăra asta prin instanță probabil. Dar nu știu dacă este legal, dacă au luat acele bonusuri deja, bugetul s-a aprobat după și este cam la limita legii. Cred că au depus bilanțul și au făcut procedurile, dar nu era aprobat bugetul, este cel puțin o șmecherie. Putem face o interpelare, dar o să ni se răspundă cu o să vedem, trebuie să verificăm”, ne-a spus ieri, Iulian Hușanu, consilier local din partea CURAJ.
Banii ar fi fost luați înainte de decizia finală a Consiliului Local
Informația a fost confirmată și de către alți consilieri locali, dar nu au dorit să le fie publicate numele. Astfel, potrivit surselor consultate de „Ziarul de Interes”, banii ar fi fost luați înainte de decizia finală a Consiliului Local, iar acum directorii vizați ar putea apela la instanță pentru a bloca sau întârzia eventualele proceduri de recuperare a sumelor. „Au luat pe măsura 1 la 12, în baza contractului de mandat care le permitea 12 salarii, iar ei i-au luat deja. De aici vine disperarea din Consiliul Local, pentru că vor să acopere banii pe care i-au încasat. Acum vor acționa în instanță ca să prelungească procesul și să rămână cu banii”, ne-a spus un consilier loca, nevrând să își dezvăluie identitatea. De altfel, această ipoteză a fost discutată și între consilierii locali, pe holurile primăriei, înainte de ședința de CL de marți.
Miza ar fi juridică și financiară. Componenta variabilă, adică bonusul acordat pentru anul 2025, se plătește după încheierea exercițiului financiar. În mod normal, exercițiul financiar se închide odată cu depunerea bilanțului, termenul fiind 31 mai. Legea 158/2025, care modifică OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prevede plafonarea componentei variabile, aceasta neputând depăși de două ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar, în condițiile prevăzute de lege. „Banii sunt pentru anul 2025, dar componenta variabilă se ia după încheierea exercițiului financiar. Exercițiul financiar se încheie oficial la depunerea bilanțului, adică pe 31 mai. Dacă au luat banii înainte de 31 mai, ar putea exista o ilegalitate. Dacă i-au luat după 31 mai, este și mai ilegal. Știau că se dorește micșorarea componentei variabile, deci s-ar fi încercat, practic, o fentare a Consiliului Local”, a completat aceeași sursă.
Consilierii locali ar fi aflat despre această posibilă plată. „Toate partidele știu, dar consilierii locali nu înțelegeau inițial de ce este atât de mare dorința de a se vota proiectul repede. Miza era, de fapt, să își acopere banii deja luați”, a susținut sursa citată.
Ce spun directorii
Contactat de „Ziarul de Interes”, directorul Termo-Service nu a confirmat dar nici nu a infirmat direct informația. Acesta a precizat că situația ar putea ajunge în instanță. „Sunt foarte curios de unde aveți informația. Văd că se tot rostogolește o chestiune și prefer să mă abțin, pentru că va face obiectul unor acțiuni în instanță, vor fi tot felul de situații. Nu vreau să dau declarații pentru că atât eu, cât și ceilalți colegi din companii analizăm situația, dar până nu văd hotărârea Consiliului Local în format final, nu pot stabili un mod de acțiune. În ședință s-au discutat foarte multe, au fost multe variante, exprimări și propuneri, dar în baza hotărârii definitive voi stabili modul de acțiune: de continuare, de renunțare, orice situație este posibilă”, ne-a spus Alin Aivănoaei.
Directorul Salubris a respins categoric informațiile privind încasarea bonusurilor. „Sunt doar minciuni”, a răbufnit Cătălin Neculau, fără a comenta suplimentar tăierea sumelor prin votul din Consiliul Local.
La rândul său, directorul Ecopiața, a negat că ar fi încasat vreun bonus. „Este absolut neadevărat, nu mă joc cu cuvintele. Nu am luat așa ceva, nu am luat nici cinci bani, asta este realitatea”, ne-a asigurat Vasile Tiron.
Directorul Ecopiața a explicat și cum interpretează aplicarea noilor prevederi legale în cazul său. „Noi am lucrat pe o lege, având în vedere că aveam și contract pe un an de zile. Am lucrat sub aceeași lege, Ordonanța 109, care ne dădea voie să luăm salariile potrivit contractului. Eu aveam 6 salarii din 12, fiind o societate mai mică. Însă, când a intrat modificarea, respectiv pe 12 decembrie, trebuia să mergi pe 2 salarii. La mine s-a calculat un procent de 6 salarii pe 11 luni, apoi 2 salarii din luna decembrie, dar totalul era de 5 salarii și încă puțin, deci nu ajungeam la 6. Iar o lege nu se aplică retroactiv, eu așa știu”, a completat Tiron.
Cristian Stoica, directorul Companiei de Transport Public Iași, și Laurențiu Ivan, directorul Servicii Publice SA, nu au răspuns apelurilor telefonice ale jurnaliștilor „Ziarului de Interes”.
În ședința de marți, 23 iunie, Consiliul Local Iași a aprobat proiectele de mandatare, dar numai după introducerea a patru amendamente care au redus substanțial veniturile suplimentare pregătite pentru conducerile companiilor. Indemnizația reprezentanților neexecutivi pentru anul 2026 a fost stabilită la nivelul salariului minim net, iar componenta variabilă a directorilor pentru anul 2025 a fost limitată la de două ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar.
Înainte de vot, bonusurile prevăzute inițial ajungeau la sume foarte mari
Înainte de vot, bonusurile prevăzute inițial ajungeau la sume foarte mari și, în unele cazuri, aproape dublau veniturile anuale ale directorilor. La Salubris, unde există un singur director, Cătălin Neculau, salariul fix este de 362.000 de lei pe an, adică 30.167 de lei pe lună. Bonusul prevăzut inițial era de 363.000 de lei pe an, echivalentul a încă 30.250 de lei pe lună. După votul din Consiliul Local, bonusul a fost redus la 60.500 de lei pe an.
La Servicii Publice SA, cei doi directori au împreună salarii fixe de 652.000 de lei pe an, ceea ce înseamnă 27.167 de lei lunar pentru fiecare director. Bonusul propus inițial era de 648.000 de lei în total, adică 324.000 de lei de persoană. După amendamente, bonusul lui Laurențiu Ivan a scăzut la 54.000 de lei pe an.
La Compania de Transport Public Iași, cei patru directori, Cristian Stoica, Maricel Ghercă, Crina-Lavinia Dobrescu și Cristinel-Valentin Țalef, au salarii fixe totale de 1.308.000 de lei pe an, respectiv 27.250 de lei lunar pentru fiecare. Bonusul dorit inițial era de 1.043.000 de lei în total, adică 260.750 de lei de persoană. În urma votului, bonusul maxim pe care îl mai poate încasa un director CTP a fost redus la 43.458,33 lei pe an.
La Termo-Service, Alin Aivanoaei are un salariu fix de 400.000 de lei pe an, adică 33.333 de lei pe lună. Bonusul prevăzut inițial era de 399.000 de lei pe an. După vot, prima de performanță a fost limitată la cel mult 66.500 de lei.
La Ecopiața, directorul Vasile Tiron rămâne cu salariul fix de 255.000 de lei pe an, adică 21.250 de lei lunar, fără componentă variabilă, deoarece criteriile de performanță nu au fost îndeplinite. La Citadin, directorul Marius Ionescu are un salariu fix de 355.000 de lei pe an, respectiv 29.583 de lei pe lună, iar bonusul este tot zero, din același motiv.
În Primărie au apărut deja discuții despre posibile procese. Nu există, cel puțin public, o amenințare directă formulată de directori, însă tema a fost ridicată de consilierii locali înainte de vot.
Andra Popescu
Comentarii
Lasă un răspuns
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp
1. Decorul: austeritate la ghișeu, opulență la vârf
Avem tabloul complet:
– Legea 158/2025 modifică OUG 109/2011, plafonează componenta variabilă, obligă la acte adiționale și reașezarea indicatorilor de performanță.
– Consiliul Local Iași descoperă brusc virtutea austerității când vede bonusuri care aproape dublează veniturile anuale ale directorilor.
– Companiile municipale par să fi jucat „cine prinde primul banii” înainte ca noile plafoane să muște din „componenta variabilă”.
Pe scurt: legea vine din urmă, Consiliul Local vine din urmă, AMEPIP vine din urmă, dar bonusurile par să fi venit dinainte. Cronologia e mai valoroasă decât orice indicator de performanță.
2. Când se naște dreptul la bonus?
Tabăra directorilor: „am lucrat, deci mi se cuvine”
Argumentul lor clasic:
– Contractul de mandat prevedea până la 12 salarii componentă variabilă.
– Exercițiul financiar 2025 s-a încheiat, s-a depus bilanțul, deci „am realizat performanța, am dreptul la bani”.
– Legea nouă „nu se aplică retroactiv”, deci ce am negociat pe vechea reglementare trebuie onorat.
Vasile Tiron chiar formulează șablonul: am lucrat sub OUG 109, aveam 6 salarii, a venit modificarea în decembrie, s-a recalculat, „legea nu se aplică retroactiv”. E manual de autojustificare: am înțeles exact ce spune legea, dar doar în măsura în care îmi conservă suma, nu și plafonul.
Tabăra Consiliului Local: „dreptul la bonus nu e născut, e prematur”
AMEPIP, în documentul anterior, spune ceva esențial:
– Dreptul la componenta variabilă nu se naște la finalul exercițiului financiar, ci după aprobarea situațiilor financiare și evaluarea indicatorilor de performanță.
Tradus: nu e suficient că s-a închis anul 2025, trebuie:
1. bilanț aprobat,
2. indicatori evaluați,
3. AGA/CL să valideze și să încadreze totul în noile plafoane.
Dacă dreptul se naște juridic în 2026, atunci intră direct sub Legea 158/2025. Adică exact ce nu le convine directorilor.
3. „Plata preventivă”: șmecherie, abuz sau doar reflex de supraviețuire?
Aici e miezul scandalului.
– Scenariul relatat de consilieri: unii directori ar fi încasat deja componenta variabilă „pe măsura 1 la 12”, în baza contractului de mandat, înainte ca bugetele și plafoanele să fie aprobate.
– Adică: „știm că vine plafonarea, știm că se discută tăierea bonusurilor, așa că luăm banii acum și ne vedem în instanță”.
Din punct de vedere juridic, se deschid câteva piste:
– Dacă plata s-a făcut înainte de aprobarea bugetului:
– avem o problemă de legalitate bugetară (cheltuială fără acoperire aprobată);
– răspunderea nu e doar a directorilor, ci și a celor care au semnat plata (contabilitate, AGA, CA).
– Dacă plata s-a făcut după 31 mai, dar înainte de decizia CL:
– se pune problema dacă nu cumva s-a ignorat deliberat perspectiva plafonării;
– se poate discuta de fentarea deliberată a autorității deliberative: „luăm acum, să nu ne prindă votul”.
– Dacă plata s-a făcut după ce era deja clară intenția de plafonare (discuții publice, proiecte, negocieri):
– intrăm în zona de rea-credință și eventuală răspundere patrimonială pentru prejudiciu adus societății.
Culmea e că exact consilierii care acum se scandalizează recunosc că „toate partidele știau”, doar că nu înțelegeau de ce e atâta grabă cu votul. Deci nu avem doar directori „preventivi”, avem și consilieri „reactivi” care se trezesc după ce banii au plecat.
4. „Ne vedem în instanță”: cine pe cine dă în judecată?
Scenariul probabil:
– AGA/Consiliile de Administrație cer returnarea sumelor, invocând:
– nelegalitatea plății (fără buget aprobat / peste plafonul legal),
– interpretarea AMEPIP privind momentul nașterii dreptului la bonus,
– obligația de aliniere a contractelor de mandat la Legea 158/2025 în termen de 60 de zile (termen depășit cu grație).
– Directorii răspund cu:
– „drepturi câștigate”,
– „contract de mandat în vigoare”,
– „legea nu se aplică retroactiv”,
– eventual chiar pretenții de daune dacă li se diminuează remunerația față de ce au semnat.
Instanța va trebui să desfacă exact ce spun aici:
– cronologia (când s-a închis exercițiul, când s-a aprobat bilanțul, când s-au plătit banii, când s-au modificat contractele, când a intervenit CL);
– raportul dintre contractul de mandat și norma imperativă (plafonul legal);
– buna-credință sau lipsa ei în modul în care s-au făcut plățile „preventive”.
Și fiți atenți aici:
– aceeași administrație care a întârziat aplicarea legii (cerând clarificări la AMEPIP după expirarea termenului) se va prezenta acum ca apărătorul legalității și al banului public.
5. Istoricul: nu e un derapaj, e un model de guvernanță
Dacă legăm articolul ăsta de ce știam până acum:
– Bugetele companiilor au fost blocate în CL tocmai din cauza nivelului bonusurilor și indemnizațiilor.
– A existat deja un document AMEPIP care spunea clar:
– trebuie modificate contractele de mandat,
– trebuie plafonate bonusurile,
– termenul de 60 de zile a fost depășit.
– Presa a documentat „combinații” și „ascunderea indemnizațiilor” pentru a umfla componente variabile.
Deci nu vorbim de un accident, ci de un model de guvernanță:
– se împing la maximum toate marjele posibile (bonusuri, indemnizații, componente variabile);
– legea se aplică selectiv și întotdeauna cu întârziere;
– când presiunea publică devine prea mare, se mimează austeritatea printr-un vot „eroic” în CL;
– iar între timp, cine a fost suficient de rapid își securizează banii și se pregătește de proces.
6. Concluzia
Păi avem cam așa:
– Juridic, miza e momentul nașterii dreptului la componenta variabilă și raportul dintre contract și lege.
– Financiar, vorbim de zeci și sute de mii de lei per persoană, într-un context în care companiile cer bani publici și invocă austeritatea.
– Politic, CL joacă rolul de „paznic al banului public” după ce ani de zile a aprobat aceleași scheme de remunerare.
– Moral, avem directori care par să fi alergat cu cronometru în mână: „să luăm banii înainte să ne prindă legea și Consiliul Local”.
Cu ce ne confruntăm?
– Contribuabilul plătește oricum:
– fie bonusurile „preventive”,
– fie onorariile de avocați și costurile proceselor,
– fie ambele.