De ce trage Mihai Chirica cu dinții de bonusurile de la CTP, Salubris, EcoPiața și Termo-Service? „Sumele depășesc de peste 30 de ori limita admisă

Pentru a doua oară în mai puțin de trei săptămâni, primarul Mihai Chirica nu a reușit ieri să obțină aprobarea bugetelor companiilor aflate în subordinea Primăriei Iași. După dezbateri tensionate în comisiile de specialitate și ore întregi de discuții privind bonusurile directorilor, proiectele au fost retrase înainte de vot. Deși pe ordinea de zi se aflau bugetele pentru CTP, Salubris, EcoPiața, Citadin, Servicii Publice Iași, Termo-Service și Tehnopolis, adevărata miză a disputei a fost reprezentată de bonusurile de performanță pe care șefii acestor societăți ar urma să le încaseze pentru activitatea din anul 2025.

În prima parte a zilei, consilierii locali s-au reunit în comisiile de specialitate pentru a analiza proiectele. Potrivit participanților la discuții, dezbaterea s-a concentrat aproape exclusiv pe bonusurile conducerii companiilor municipale. Ulterior, în plenul Consiliului Local, aleșii au votat proiectul privind trenul metropolitan, considerat o urgență, însă la primul proiect referitor la companiile municipalității, cel privind Salubris SA, ședința s-a blocat. În cele din urmă, proiectele au fost retrase, întrucât nu existau suficiente voturi pentru adoptarea lor.

„Chirica insistă ca aceste bonusuri să treacă”

Consilierul local CURAJ, Iulian Hușanu, susține că opoziția față de aceste bonusuri este o situație fără precedent în ultimii ani și că primarul Mihai Chirica este principalul susținător al proiectelor. „Întreg sistemul este conexat: primarul cu directorii, directorii cu subalternii, voturile vin, sistemul există, căpușele sunt recompensate, sunt angajări pe criterii politice, vor ca sistemul vechi să rămână. Chirica insistă ca aceste bonusuri să treacă pentru că vrea să aibă oameni foarte bine plătiți, pentru că se întoarce ceva și în zona lui”, a declarat ieri, Hușanu.

Acesta afirmă că în cei șase ani de când este consilier local nu a mai întâlnit o astfel de situație. „Ce se întâmplă anul acesta nu s-a mai întâmplat niciodată și sunt șase ani de când sunt consilier. Se certau, mai amânau, dar trecea. Orașul e plin de gropi, sunt probleme în sistem. Sunt două relații subrede: între PNL și PSD și între PNL și Chirica. Aproape toți consilierii locali din Iași au fost de acord cu aceste sume, doar Partidul CURAJ fiind împotrivă. Inclusiv USR a transmis că este de acord. Dragoș Popa, de la USR, spunea că, dacă vrem performanță, trebuie să fie plătiți”, a mai spus acesta.

„Sumele apar în proiect la 300 și ceva de mii de lei”

Consilierul local Vasile Pușcașu susține că bonusurile prevăzute în proiecte depășesc cu mult plafonul pe care îl consideră aplicabil potrivit legii. „Sumele apar în proiect la 300 și ceva de mii de lei, dar legea prevede două salarii. S-a promis un amendament care să fie la două salarii medii anuale, dar nu a trecut, atât am vrea să primească directorii în afara remunerării pe care o primesc lună de lună”, este de părere Pușcașu.

Acesta reclamă și faptul că nu există o interpretare clară a legislației și că indicatorii de performanță care generează bonusurile nu pot fi verificați independent. „Noi nu avem un răspuns clar nici de la secretarul Consiliului Local, nici de la secretara de la Primărie, nici de la primar, legea este interpretabilă, chiar primarul a susținut că ar trebui să își primească banii, noi gândim că legea este dată pentru a se aplica. Meritele nu putem să le vedem, criteriile de performanță sunt puse la dispoziție tot de ei, iar acești indicatori de performanță noi nu avem cum să îi verificăm altfel, sunt informații tot de la ei”, a explicat liderul grupului AUR.

PSD și USR au avut rezerve, dar nu resping ideea bonusurilor

Deși au existat semne de întrebare privind legalitatea sumelor, nici PSD și nici USR nu s-au declarat împotriva principiului acordării unor bonusuri de performanță. Bogdan Crucianu a explicat că grupul PSD a analizat atât componenta fixă și variabilă a directorilor, cât și indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație. „Grupul social-democrat a avut în vedere valoarea componentei fixe, dar și variabile a directorilor de societăți, ne-am dus atenția și către valoarea indemnizației pe care o primește un membru din consiliul de administrație, noi am propus de luna trecută ca valoarea fixă a unui membru din consiliul de administrație să nu fie mai mare decât a unui consilier local. În interiorul partidului PSD există temeri că bonusurile ar putea să nu fie legale, dar performanța trebuie răsplătită. Au fost neînțelegeri și există temeri că lucrurile nu sunt în ordine. Asta nu înseamnă că performanța nu trebuie răsplătită, cei care produc rezultate nu trebuie să fie pedepsiți, dar trebuie să avem grijă de banul public”, a declarat Crucianu, liderul grupului PSD.

La rândul său, Dragoș Popa, consilier local USR, a susținut ideea acordării bonusurilor, dar numai în condițiile respectării legii.
„Bonusurile în general sunt forme de remunerație corecte pentru societățile performante, ar fi un lucru iliberal să spunem că nu susținem recompensarea performanței, dar trebuie să fie în temeiul legii, aceasta este îngrijorarea în momentul de față”, este de părere și Popa.

Cosette Chichirău: „Voiau bonusuri de 360.000 de lei”

Fostul deputat Cosette Chichirău susține că suma pe care directorii companiilor municipale doreau să și-o acorde ca bonus pentru anul 2025 ajungea la 360.000 de lei. „A urmat o dezbatere de aproximativ o oră dacă putem limita componenta variabilă sau nu. În mod evident, componenta variabilă este variabilă, adică este un bonus. Bonusul poate să fie între 0 și un maxim stabilit de lege. Ei argumentau că trebuie să dăm maximul și că altfel încălcăm legea, ceea ce este absurd. Este un maxim, dar poți să dai și 0. Argumentul meu a fost că suntem în condiții de austeritate, că românii plătesc de anul trecut impozite și taxe mai mari și că nu este normal ca directorii unor companii publice, unele monopoluri subvenționate de primărie, să aibă bonusuri, nu salarii totale de 360.000 de lei. Atât își doreau să își acorde pentru anul trecut, 2025”, s-a arătat revoltată, Chichirău.

Aceasta spune că argumentul principal folosit de primarul Mihai Chirica în apărarea acestor sume a fost faptul că legea permite acordarea lor. „Argumentul domnului Chirica a fost că legea permite. Una este să îți permită legea și alta este să gestionezi iresponsabil banii ieșenilor, pentru că aceștia sunt bani publici, nu sunt banii personali ai lui Chirica. Companiile nu sunt private, sunt în subordinea Primăriei. Dacă ar fi mers mai departe, ar fi fost clar că își doresc să acorde bonusuri”, a explicat aceasta.

În opinia sa, proiectele au fost retrase din cauza presiunii publice și a riscului electoral. „Dacă nu exista această presiune, ar fi fost votate deja. Le este teamă de reacția alegătorilor. Dacă ar fi trecut, ar fi fost o lovitură pentru ei la nivel electoral, pentru că noi putem spune oamenilor ce se întâmplă în realitate. Din acest motiv au fost retrase și cred că vom ajunge la un bonus de aproximativ 10.000 de lei pe an, nu 360.000 de lei”, este de părere consilierul local de la CURAJ.

PNL vorbește despre neclarități legislative

Liberalul Ciprian Bostan a explicat că retragerea proiectelor a fost determinată de existența unor interpretări diferite ale legislației și de amendamente aflate încă în analiză. „Au existat discuții lungi, contradictorii, și o serie de propuneri de amendamente. Unele dintre ele nu era clar dacă sunt în concordanță cu ordonanța de urgență a Guvernului și cu legislația privind guvernanța corporativă. S-a decis că este mai înțelept să fie reanalizate, iar între timp fiecare partid să își armonizeze poziția și, dacă este posibil, să se ajungă la o formă comună de vot. Scopul nu este să fie depuse proiecte care să pice la vot, ci să se găsească o formulă acceptabilă pentru majoritatea consilierilor și care să poată fi adoptată”, ne-a precizat Bostan.

Primăria știa încă din februarie că regulile s-au schimbat

Scandalul bonusurilor apare și pe fondul unui document oficial publicat recent de Ziarul de Interes. Documentul arată că Primăria Iași a transmis pe 26 ianuarie 2026 o solicitare către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), cerând clarificări privind aplicarea Legii nr. 158/2025 și a HG nr. 639/2023.

Răspunsul a fost primit pe 25 februarie 2026.

Solicitarea este importantă deoarece Legea nr. 158/2025 a modificat regulile privind remunerațiile directorilor și administratorilor din companiile publice, introducând limitări privind componenta variabilă și obligația adaptării contractelor de mandat la noile prevederi. Mai mult, legea stabilea un termen de 60 de zile pentru implementarea modificărilor. Cum actul normativ a intrat în vigoare la 20 octombrie 2025, termenul expira în jurul datei de 20 decembrie 2025. Cu toate acestea, Primăria Iași a solicitat clarificări de la AMEPIP după expirarea acestui termen iar în prezent, funcționarii primăriei par să nu respecte recomandările primite.

Cazul CTP: cât câștigă directorul Cristian Stoica

Un exemplu concret al disputei îl reprezintă Compania de Transport Public Iași. În spațiul public au circulat informații potrivit cărora directorul general al CTP, Cristian Stoica, ar încasa peste 12.000 de euro lunar. Contactat de Ziarul de Interes în cursul săptămânii trecute, Cristian Stoica a respins categoric această informație și a prezentat datele privind veniturile sale. „Indemnizația lunară încasată în anul 2025: 10.000 lei net/lună în 10 luni, față de 18.000 lei net prevăzuți în contractul de mandat, respectiv 13.000 lei net/lună în 2 luni. Total: 126.000 lei pe an. Componenta variabilă posibil de încasat: 112.000 lei. Oricum ați calcula, nu rezultă 12.000 de euro lunar”, a spus atunci directorul CTP.

Diferența dintre sumele prezentate de director și estimările unor consilieri locali a alimentat disputa privind remunerațiile conducerii companiei. Iulian Hușanu susținea că problema nu este doar nivelul veniturilor, ci și modul în care sunt stabilite criteriile de performanță. „Absolut că nu. Criteriile de performanță și le stabilesc ei astfel încât să fie atinse. Așa cum știm că se mai procedează pe la ei. Fiind creată o majoritate la momentul respectiv, se aprobă de la un an la altul. De exemplu, oamenii aceștia trebuie să încaseze pentru performanțele anului trecut, iar atunci criteriile sunt aprobate anul anterior. Ni se spune mereu că nu sunt de acum, ci de anul trecut. Se aprobă, dar până la urmă se aprobă și bugetul, probabil. O să găsească Chirica o majoritate și o să îl aprobe. Pe lângă bugetul CTP, se vor aproba și celelalte, iar fiecare își vede de felia lui”, a replicat Hușanu.

Acesta susține că o parte importantă din fondurile companiei provin din subvențiile acordate de municipalitate pentru menținerea unui tarif redus al biletelor. „Noi știm că prețul biletului ar trebui să fie aproape dublu. Și până la acel nivel, diferența este acoperită de Primăria Iași. Probabil că o parte semnificativă din acești bani se duce pe salarii. Totuși, procentul salariilor directorilor nu ar fi foarte mare din bugetul total, pentru că, până la urmă, sunt mulți angajați”, a mai afirmat consilierul local.

Andra Popescu

Citește și:

EXCLUSIV | Documentul care poate tăia bonusurile de sute de mii de euro ale directorilor din companiile Primăriei Iași

Directorul din Iași care suge la două țâțe. Salariul, bonusurile și banii publici care îi umflă veniturile

Chirica mută discuția de la bonusurile directorilor la indemnizațiile din CA. „Gâlceava” din Primărie ajunge din nou în Consiliul Local

„Tramvaiele sunt canibalizate pentru piese, iar directorii primesc bonusuri”. Reacții după scandalul de zeci de mii de euro de la CTP