VIDEO | Cimitirul de lângă mănăstirea Galata a ajuns până la zid. Mormintele afectează monumentul vechi de peste 400 de ani

Cimitirul amenajat după 1990 lângă Mănăstirea Galata a ajuns până la zidul nordic al monumentului și produce deja degradări. Specialiștii cer oprirea înhumărilor în imediata apropiere a zidului, construirea unui dren care să oprească infiltrațiile și verificarea apei care se scurge din zona mormintelor.

Situația apare în noul Plan Urbanistic Zonal pentru protejarea Ansamblului Mănăstirii Galata, document prezentat ieri, 3 septembrie 2026, de la ora 11, în cadrul consultării publice organizate de Primăria Iași.

Proiectul nu spune dacă cimitirul este plin, câte morminte există sau câte locuri mai sunt disponibile. Arată însă că acesta a înaintat până la zidul unei mănăstiri ridicate în urmă cu mai bine de patru secole și că apropierea produce deja probleme monumentului.

Un cimitir nou, lângă un monument din secolul al XVI-lea

Actualul Cimitir Galata, identificat în documentație prin numărul cadastral 162676, nu este un cimitir vechi, format odată cu mănăstirea. Potrivit studiului istoric, acesta a fost amenajat după anul 1990, pe latura de nord a ansamblului.

În timp, mormintele au ajuns până lângă zidul de incintă. Proiectanții spun direct că această apropiere afectează monumentul.

„Cimitirul a fost amenajat după anul 1990 și, din păcate, este alipit de latura de nord a zidului de incintă, producând degradări locale”, se arată în documentația pregătită pentru Primăria Iași.

Zidul afectat face parte din ansamblul monument istoric de importanță națională. Acesta înconjoară Biserica „Înălțarea Domnului”, Palatul Domnesc și turnul-clopotniță, toate fiind protejate prin lege.

Pentru a opri degradarea, specialiștii propun construirea unui sistem de drenaj de-a lungul zidului.

„Se recomandă executarea unui dren perimetral Zidului de Incintă al mănăstirii, pentru a-l proteja de infiltrațiile care astăzi produc degradări; acest proiect va fi avizat de către Ministerul Culturii”, se precizează în PUZ.

Specialiștii cer analizarea apei care se scurge din zona mormintelor

O altă recomandare apare în studiul geotehnic. Specialiștii cer ca apa care migrează din zona mormintelor către exteriorul cimitirului să fie verificată prin prelevarea unor probe.

„Se recomandă monitorizarea exfiltrațiilor din morminte, spre exteriorul amplasamentului, prin prelevare de probe de apă”, se arată în document.

Termenul de „exfiltrații” descrie lichidele sau apa care se deplasează din zona mormintelor către terenurile aflate în exterior. Documentația nu afirmă că ar fi fost descoperită o contaminare și nu prezintă rezultatele unor analize de laborator. Specialiștii cer tocmai prelevarea probelor pentru a se putea stabili natura și efectele acestor scurgeri.

Înhumările vor fi interzise lângă zid

Noul regulament stabilește că nu vor mai putea fi amplasate morminte la mai puțin de trei metri de zidul Mănăstirii Galata. Fâșia trebuie păstrată liberă pentru ca monumentul să poată fi verificat, restaurat sau consolidat.

„Nu se pot amplasa morminte la o distanță mai mică de trei metri față de zidul de incintă al mănăstirii. Această fâșie de protecție va fi menținută liberă pentru a permite realizarea viitoarelor lucrări de restaurare sau consolidare ale zidului. În interiorul acestei zone sunt interzise înhumările”, se precizează în proiect.

PUZ-ul nu arată câte morminte se află deja în această fâșie și nici ce se va întâmpla cu cele existente. Documentația nu prevede explicit exhumarea sau mutarea lor. Regula este formulată în special pentru viitoarele înhumări, însă obiectivul declarat este păstrarea liberă a celor trei metri de lângă zid.

Mănăstirea Galata a fost reședință și refugiu pentru domnii Moldovei

Mănăstirea Galata este unul dintre cele mai valoroase ansambluri monumentale din Moldova și unul dintre reperele care au definit timp de secole imaginea Iașului.

Prima mănăstire ridicată de Petru Șchiopul, cunoscută drept Galata din Vale, a fost construită între anii 1576 și 1578, dar s-a năruit. Domnitorul a refăcut așezământul între 1582 și 1583, de această dată mai sus, pe platoul dealului. Așa a apărut Galata din Deal, ansamblul care domină și astăzi lunca Bahluiului.

Poziția mănăstirii nu a fost aleasă întâmplător. De pe deal putea fi urmărit vechiul drum care lega Iașul de Roman și de sudul țării, iar din incintă se deschidea o priveliște largă asupra orașului, Curții Domnești, bisericilor și împrejurimilor.

Petru Șchiopul a construit în interiorul mănăstirii și o reședință domnească. În timpul războaielor, epidemiilor sau incendiilor, domnitorul și familia sa se puteau retrage din centrul Iașului în incinta fortificată de la Galata.

Mănăstirea era și locul în care erau întâmpinați domnii și oaspeții importanți înainte de intrarea lor în capitala Moldovei. Pe câmpia Galatei se organizau ceremonii, întâlniri cu boierii și binecuvântări ale clerului. Dealul a funcționat timp de secole ca una dintre porțile de intrare în Iași.

Ansamblul cuprinde Biserica „Înălțarea Domnului”, Palatul Domnesc, turnul-clopotniță și zidul de incintă. Biserica și zidurile datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, în timp ce Palatul Domnesc a trecut prin mai multe transformări.

Clădirile din incintă au fost folosite, de-a lungul timpului, inclusiv ca închisoare militară și penitenciar. Întregul ansamblu a trecut prin lucrări ample de restaurare între anii 1959 și 1971, iar după 1990 aici a fost reînființată mănăstirea de maici.

Privită dinspre oraș, Galata formează împreună cu Mănăstirea Cetățuia silueta istorică a Iașului. Tocmai de aceea, noul PUZ încearcă să protejeze atât clădirile, cât și versantul, zidurile și perspectivele din care monumentul mai poate fi văzut.

O zonă sanitară de zece metri în jurul cimitirului

Pe lângă fâșia de trei metri dintre morminte și zid, proiectul instituie o zonă de protecție sanitară de zece metri, măsurată de la marginea cimitirului către proprietățile învecinate. În această zonă nu vor putea fi ridicate construcții.

Separat, în jurul ansamblului monahal este propusă o interdicție generală de construire pe o rază de 30 de metri, atât pentru clădirile de la suprafață, cât și pentru cele subterane. Monumentele funerare fac excepție, însă trebuie amplasate la cel puțin trei metri de zid.

Capelele și casele mortuare vor putea fi construite numai în afara zonei de interdicție generate de apropierea mănăstirii și vor avea nevoie de avizul Ministerului Culturii.

În cimitir vor fi permise doar construcții legate de activitatea funerară. Monumentele nu vor putea depăși înălțimea de 2,5 metri, iar orice alt tip de construcție va fi interzis.

Proiectul mai recomandă păstrarea a cel puțin trei metri pătrați de spațiu verde la fiecare cinci-zece morminte. Vor putea fi plantați arbori care să ofere umbră, iar în interior sunt propuse spații de reculegere și alei realizate din piatră, dale sau materiale care permit apei să pătrundă în sol. Betonarea și asfaltarea excesivă a terenului sunt descurajate tocmai pentru a nu agrava problema scurgerii apelor.

Săpăturile vor fi supravegheate de arheologi

Cimitirul se află într-o zonă cu un important potențial arheologic. Dacă în timpul săpăturilor sunt descoperite artefacte, structuri vechi sau oseminte, autoritățile trebuie anunțate pentru stabilirea formei de asistență arheologică.

În întregul perimetru protejat, intervențiile realizate la o adâncime mai mare de 30 de centimetri și pe o suprafață de peste 50 de metri pătrați vor trebui precedate de un diagnostic arheologic. Cercetarea va acoperi cel puțin 3% din terenul afectat și va fi realizată de un specialist.

Importanța arheologică a locului este deja demonstrată. În interiorul bisericii, cercetările efectuate în anii 1960 au scos la iveală cinci morminte în gropniță și alte două în pridvor. Au fost identificate mormintele Mariei Amiralis, soția domnitorului Petru Șchiopul, și ale copiilor lor Vlad și Despina. Mormintele au fost găsite nederanjate, situație considerată rară de specialiști.

Această necropolă domnească din interiorul bisericii nu trebuie confundată cu actualul Cimitir Galata, amenajat după 1990, și nici cu Cimitirul Eroilor din jurul mausoleului aflat mai jos de mănăstire.

Anton Farcaș

Citește și:

O casă apărută lângă Mănăstirea Galata trebuie demolată. „Mănăstirea nu se mai vede”

Trei proiecte imobiliare controversate ajung vineri în CL Iași. Un bloc „deghizat”, cinci etaje în Galata și 27 de case în Bucium

VIDEO | Primăria mută rapid bani în bugetul local pentru reparația străzii Văleni, din Galata | Strada a cedat

VIDEO | Strada Văleni s-a rupt din nou după ploile torențiale. Probleme lângă casele lui Simirad și Cheșcu