O casă apărută lângă Mănăstirea Galata trebuie demolată. „Mănăstirea nu se mai vede”

De mai bine de patru secole, mănăstirea Galata privește Iașul de pe dealul pe care a fost ridicată de domnitorul Petru Șchiopul. A fost reședință domnească, refugiu în vreme de război și epidemii, loc de primire a voievozilor și unul dintre reperele care au definit imaginea orașului. Astăzi, însă, mănăstirea abia se mai vede dintre construcțiile ridicate în jurul ei.

Dinspre Șoseaua Iași–Voinești au mai rămas numai două culoare prin care poate fi văzut monumentul. Într-unul dintre acestea a apărut o organizare de șantier despre care specialiștii Institutului Național al Patrimoniului spun că are „evidente tendințe de a se transforma într-o locuință”. Ministerul Culturii cere desființarea construcției.

Cazul apare în noul Plan Urbanistic Zonal pregătit pentru protejarea Mănăstirii Galata, document care va fi prezentat astăzi, 3 septembrie 2026, de la ora 11 în cadrul unei consultări publice organizate la Primăria Iași.

Una dintre porțile istorice ale Iașului

Mănăstirea Galata nu este doar un lăcaș de cult aflat pe unul dintre dealurile orașului. Este unul dintre cele mai importante ansambluri monumentale din Moldova și un reper care a însoțit dezvoltarea Iașului timp de peste 400 de ani.

Prima mănăstire ridicată de Petru Șchiopul, cunoscută drept Galata din Vale, a fost construită între anii 1576 și 1578, dar s-a năruit. Domnitorul a refăcut așezământul câțiva ani mai târziu, între 1582 și 1583, de această dată mai sus, pe platoul dealului. Așa a apărut Galata din Deal, ansamblul care domină și astăzi lunca Bahluiului.

Potrivit studiului istoric care stă la baza noului PUZ, numele mănăstirii este legat de cartierul Galata din Constantinopol, actualul Istanbul, unde locuiau domnii moldoveni care mergeau la Înalta Poartă pentru a primi confirmarea domniei.

Poziția nu a fost aleasă întâmplător. De pe deal putea fi urmărit drumul vechi care lega Iașul de Roman și de sudul țării, iar din incinta mănăstirii se deschidea o priveliște largă asupra orașului, Curții Domnești, bisericilor și împrejurimilor.

Petru Șchiopul a construit în interior și o reședință domnească. În vreme de război, molime sau incendii, domnitorul și familia sa puteau părăsi Curtea Domnească din centrul Iașului și se puteau refugia în incinta fortificată de la Galata.

Mănăstirea a devenit și locul în care erau întâmpinați domnii și oaspeții importanți înainte de intrarea lor în capitala Moldovei. Alaiurile domnești ajungeau pe câmpia Galatei, unde aveau loc ceremonii, întâlniri cu boierii și binecuvântări ale clerului. Dealul Galata era, în fapt, una dintre porțile Iașului.

Ansamblul cuprinde Biserica „Înălțarea Domnului”, Palatul Domnesc, turnul-clopotniță și zidul de incintă. Toate sunt clasate ca monumente istorice de importanță națională.

Trecutul locului nu a fost însă lipsit de distrugeri. Clădirile din incintă au fost afectate de incendii, războaie și transformări succesive. Palatul și casele egumenești au fost folosite ca închisoare militară până în 1923, apoi ca penitenciar până în 1944. Ansamblul a fost restaurat între anii 1959 și 1971, iar după 1990 aici a fost reînființată mănăstirea de maici.

Prin poziția sa, Galata formează, împreună cu Mănăstirea Cetățuia, silueta istorică a Iașului privită dinspre valea Bahluiului. Tocmai această imagine este acum în pericol să dispară.

Casele au înghițit treptat imaginea monumentului

Zona din jurul mănăstirii a rămas mult timp aproape liberă. Hărțile vechi arată că, până în secolul al XIX-lea, construcțiile erau puține, iar lăcașul de cult domina întregul deal.

Situația s-a schimbat după ce comuna Galata a fost înglobată în municipiul Iași, la mijlocul secolului trecut. Terenurile au fost împărțite, au apărut case, anexe și străzi, iar construcțiile s-au apropiat tot mai mult de zidurile mănăstirii.

Procesul s-a accelerat după anul 2000. Primăria a permis dezvoltări pe parcele separate, în baza unui Plan Urbanistic General aprobat în 1999 și a unor planuri urbanistice realizate pentru fiecare proprietate.

Specialiștii care au întocmit noua documentație spun direct că această practică a produs „diferite anomalii”. În jurul mănăstirii au apărut clădiri cu unul până la șase niveluri, fără o regulă comună și fără o preocupare reală pentru păstrarea imaginii monumentului.

„Fondul construit s-a îndesit din ce în ce mai mult la începutul secolului XXI, sufocând imaginea monumentului, mai ales perceput dinspre Șoseaua Iași–Voinești”, se arată în PUZ-ul pregătit de municipalitate.

Dinspre această șosea ar mai fi rămas numai două breșe de vizibilitate. Una se află pe strada Mănăstirii, în dreptul drumului care urcă spre turnul-clopotniță. Cealaltă se află în partea de est, pe Șoseaua Galata.

Chiar în această a doua zonă a fost amplasată construcția care a atras atenția specialiștilor în patrimoniu.

Organizarea de șantier care trebuie să dispară

Construcția se află în zona cuprinsă între imobilul de pe Șoseaua Galata nr. 66 și intersecția cu strada Dr. Iosef Sabo. În acte apare drept organizare de șantier, însă specialiștii Institutului Național al Patrimoniului au constatat că amenajarea ar tinde să fie transformată într-o locuință.

Concluzia a fost inclusă în condițiile care însoțesc Avizul favorabil nr. 404/U/2024, emis de Ministerul Culturii pentru studiul istoric și arhitectural al zonei.

„Se impune interdicție de construire din str. Mănăstirii nr. 12 până la cimitirul mănăstirii, singura zonă de percepție a unei părți însemnate a zidului vestic de incintă în relație cu turnul de poartă și pe Șoseaua Galatei de la nr. 66 la intrarea str. Iosif, cu obligația desființării organizării de șantier deja implantată aici cu evidente tendințe de a se transforma într-o locuință, altă singură vedere spre mănăstire dinspre est”, se arată în document.

Mesajul este reluat și în capitolul dedicat protejării monumentului: „Se impune dezafectarea organizării de șantier amplasate în zona cuprinsă între imobilul din Șoseaua Galatei nr. 66 și intersecția cu strada Dr. Iosef Sabo”.

Documentația prezentată publicului nu spune cine deține terenul și nici în baza căror acte a fost ridicată construcția. Nu este precizat dacă Primăria Iași a verificat situația și nici dacă proprietarul a primit o somație pentru desființarea amenajării.

Cert este că obligația înlăturării ei a fost formulată de specialiștii în patrimoniu încă din 2024, iar construcția apare în documentația din 2026 ca o problemă nerezolvată.

Primăria recunoaște existența altor construcții nepotrivite

PUZ-ul mai arată că pe alte două parcele, cu numerele cadastrale 160879 și 149258, există construcții care nu respectă viitoarele reguli ale zonei protejate.

Prima parcelă corespunde unui teren de 1.784 de metri pătrați de pe Șoseaua Galata nr. 64. Pentru această adresă, Primăria Iași a emis în 2021 o autorizație pentru reparații capitale la o locuință cu demisol și parter și la o anexă.

Documentul nu spune că autorizația respectivă ar fi ilegală și nici nu stabilește că imobilul de la numărul 64 este organizarea de șantier a cărei desființare este cerută. Sunt două situații distincte, care nu pot fi legate fără identificarea exactă a terenului și verificarea documentelor emise de municipalitate.

Mănăstirea va fi înconjurată de o zonă în care nu se mai poate construi

Noul PUZ încearcă să oprească înaintarea construcțiilor către monument. În jurul zidului de incintă va fi instituită o zonă cu interdicție de construire, inclusiv în subteran, pe o rază de 30 de metri.

Pe platoul Galata vor putea fi ridicate numai case și clădiri mici, cu cel mult două niveluri. La baza versantului vor fi acceptate construcții cu maximum trei niveluri. Înălțimea va fi controlată astfel încât noile imobile să nu acopere turnul și biserica.

Orice proprietar care dorește să construiască va trebui să prezinte un studiu care să arate cum va fi văzută clădirea în raport cu mănăstirea. Proiectele vor fi trimise și Ministerului Culturii pentru avizare.

Versantul împădurit va rămâne fără construcții. Studiile arată că aproximativ 20% din terenul analizat prezintă fenomene de instabilitate și un risc ridicat de alunecări. Aici vor putea fi amenajate alei și spații pentru plimbare, dar vegetația care contribuie la stabilizarea dealului va trebui păstrată.

Cimitirul a ajuns până în zidul mănăstirii

Problemele nu se opresc la construcțiile ridicate în jurul monumentului. Documentația arată că Cimitirul Galata, amenajat după 1990, a fost extins până lângă latura nordică a zidului de incintă.

Specialiștii afirmă că apropierea mormintelor produce deja „degradări locale” zidului. În apropierea acestuia vor fi interzise noi înhumări, iar o fâșie de teren va trebui păstrată liberă pentru lucrări de restaurare și consolidare.

Primăria propune și reamenajarea străzii Mănăstirii, precum și realizarea unui scuar în fața turnului-clopotniță. Intersecția dintre Șoseaua Iași–Voinești și Șoseaua Galata ar putea fi transformată într-un sens giratoriu, lucrare pentru care ar putea fi necesare inclusiv exproprieri.

Consultarea publică organizată astăzi reprezintă doar una dintre etapele prin care trebuie să treacă PUZ-ul înainte de aprobare. Noile reguli pot împiedica apariția altor clădiri care să acopere Mănăstirea Galata, dar nu șterg ceea ce s-a construit deja.

Cazul organizării de șantier arată cât de mult a fost lăsată construcția orașului să avanseze către unul dintre monumentele sale esențiale. În locul din care voievozii priveau odinioară întregul Iași, priveliștea către mănăstire a ajuns să fie apărată prin ultimele două culoare rămase printre case. Pe unul dintre ele se află acum o construcție pe care Ministerul Culturii cere să fie desființată.

Vlad Mirea

Citește și:

Achiței vrea blocuri de cinci etaje în livada din Galata, cumpărată în 2020 cu 1 milion de euro

Creșă nouă în Galata, construită pe amplasamentul fostei Școli „Tudor Arghezi”

FOTO | Strada Podișului din Galata, lăsată în gropi și noroi, la doi pași de vila primarului din Platoul Însorit

Apartament nou, dar plouă în casă: proprietar din Panoramic Residence, probleme grave la locuința cumpărată | VIDEO