Controversata statuie Ghica Vodă, proiectată de arhitecta care conduce comisia ce a aprobat-o. Cine a verificat lucrarea?

Proiectul amplasării statuii domnitorului Grigore Alexandru Ghica, în zona Palatului Culturii din Iași, a primit aviz favorabil de la o comisie condusă chiar de una dintre persoanele care au elaborat documentația tehnică. Cuplul de arhitecți Paul-Filip Ciobănașu și Nicoleta Caba-Gheorghiu au întocmit proiectul de amplasare prin firma Arc Design SRL, deținută integral de Ciobănașu. În același timp, Caba-Gheorghiu este președinta Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice 5, organismul care a analizat și avizat favorabil documentația. Contactată de Ziarul de Interes pentru explicații privind un posibil conflict de interese, arhitecta a declarat că procedura de recuzare a fost respectată și că aceasta este consemnată în fișa de vot a proiectului. Cu alte cuvinte, ea nu ar fi participat la vot.

Documentele publicate de Direcția Județeană pentru Cultură Iași arată că documentația pentru amplasarea statuii a fost înregistrată cu nr. 1611 din 14 august 2026 și a figurat la punctul 40 al ședinței Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 5, desfășurată în perioada 20–25 august 2026.

La rubrica proiectanților sunt menționați arhitecții Filip Ciobănașu și Nicoleta Caba, prin Arc Design SRL. Beneficiarul este Municipiul Iași, prin Serviciul Evenimente Publice, iar rezoluția comisiei este „AVIZ FAVORABIL”.

Proiectul privește amplasarea monumentului lângă Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”, într-un perimetru protejat din apropierea Palatului Culturii și a Casei Dosoftei.

Nicoleta Caba conduce comisia din august 2024

Nicoleta Caba-Gheorghiu a fost desemnată președintă a Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice 5 prin Ordinul Ministerului Culturii 3142 din 27 august 2024. Ea a fost menținută în această funcție și în noua componență anunțată de minister la 27 august 2026. De cealaltă parte, Paul-Filip Ciobănașu este asociatul unic al Arc Design SRL, societatea prin care cei doi au realizat documentația tehnică.

În aceste condiții, Ziarul de Interes a solicitat explicații ambilor arhitecți, pentru a stabili dacă Nicoleta Caba-Gheorghiu a participat la examinarea și votarea documentației la a cărei elaborare contribuise și dacă a fost respectată procedura legală de evitare a conflictelor de interese.

Redacția le-a adresat și întrebări privind natura relației personale dintre ei, despre care au apărut informații în presă, precum și raporturile profesionale din cadrul Arc Design.

Nicoleta Caba: „Recuzarea este clar menționată în fișa de vot”

În răspunsul transmis Ziarului de Interes, Nicoleta Caba-Gheorghiu a precizat, mai întâi, că autorul sculpturii este Vladlen Babcinetchi, iar ea și Paul-Filip Ciobănașu au elaborat documentația necesară amplasării monumentului. „În primul rând, monumentul funerar este realizat de sculptorul Vladlen Babcinetchi și nu suntem noi autorii. Eu și arh. Filip Ciobănașu, angajați în Arc Design, am elaborat documentația tehnică privind amplasarea statuii, în concordanță cu dorințele familiei”, a transmis arhitecta.

Referitor la posibilul conflict de interese, aceasta a explicat că Ministerul Culturii a stabilit reguli speciale pentru situațiile în care membrii comisiilor sunt implicați profesional în documentațiile supuse avizării. „Cât despre conflictul de interese, pentru că majoritatea membrilor comisiilor sunt practicanți în domeniul în care s-au format, există o procedură clară elaborată de Ministerul Culturii, care prevede recuzarea elaboratorilor.”

Nicoleta Caba-Gheorghiu a precizat și cum se desfășoară procedura în comisia pe care o conduce. „În cadrul Comisiei Zonale 5 aplicăm și regula clară prin care elaboratorii părăsesc sala de ședințe în timpul dezbaterii subiectului de către membrii rămași cu drept de vot și a redactării rezoluției. Recuzarea este clar menționată în fișa de vot a subiectului aferent”, a precizat ea.

Prin această declarație, președinta comisiei susține că recuzarea este consemnată în documentele ședinței.

Ce spune legea: elaboratorii trebuie să părăsească sala, iar recuzarea să fie consemnată în documente

Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, aprobat prin Ordinul Ministerului Culturii nr. 2173/2013, stabilește obligații explicite privind evitarea conflictelor de interese. Potrivit articolului 9 alineatul (5), membrii comisiilor nu pot asista la dezbaterile și votul asupra documentațiilor la a căror pregătire, elaborare sau verificare au participat. Această restricție se aplică și în anumite situații în care există legături familiale sau relații contractuale cu elaboratorii, beneficiarii ori comanditarii documentațiilor.

Mai mult, articolul 18 alineatul (7) interzice participarea la dezbateri și vot a persoanelor care au contribuit direct sau indirect la pregătirea documentației analizate. Alineatul (8) al aceluiași articol stabilește că persoanele aflate într-o asemenea situație trebuie să părăsească sala de ședințe, iar motivul neparticipării trebuie înscris în fișa de vot și consemnat de secretarul comisiei în procesul-verbal.

Prin urmare, procedura descrisă de Nicoleta Caba-Gheorghiu corespunde regulilor prevăzute de regulamentul Ministerului Culturii. În același timp, Codul de conduită etică și integritate, aprobat prin Ordinul nr. 2706/2023, impune membrilor comisiilor obligații privind imparțialitatea, identificarea și gestionarea situațiilor de conflict de interese.

Legea nu interzice unui arhitect să desfășoare activități profesionale în domeniul patrimoniului în perioada în care face parte dintr-o comisie de specialitate. Îi interzice însă să participe la dezbaterea și votarea propriilor documentații sau a altora pentru care există un conflict de interese.

În cazul statuii lui Grigore Alexandru Ghica, documentele oficiale confirmă calitatea Nicoletei Caba-Gheorghiu de elaboratoare a documentației și funcția sa de președintă a comisiei care a emis avizul favorabil. Aceste două calități nu demonstrează, prin ele însele, o încălcare a legii. Elementul decisiv este respectarea procedurii de recuzare.

Un monument controversat încă dinaintea avizării

Amplasarea statuii lui Grigore Alexandru Ghica a provocat discuții între Primăria Iași și reprezentanții instituțiilor de patrimoniu încă din vara anului 2026.

În luna iunie, primarul Mihai Chirica a criticat public propunerea privind amplasarea monumentului în zona Parcului Expoziției. Directorul Direcției Județene pentru Cultură Iași, Bobi Apăvăloaie, a explicat atunci că propunerea comisiei zonale avea caracter de recomandare și nu reprezenta o obligație pentru municipalitate.

Ulterior, autoritățile au revenit la amplasamentul din zona Palatului Culturii, lângă Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc”.

La 18 septembrie 2026, Primăria Iași a emis autorizația de construire nr. 596 pentru amplasarea statuii. Documentul prevede un ansamblu cu înălțimea maximă de 4,20 metri și o amprentă la sol de 13,10 metri pătrați. Autorizația face referire și la respectarea condițiilor stabilite prin avizul nr. 283/Z/2026 al Direcției Județene pentru Cultură Iași.

Sculptura a fost realizată din marmură de Carrara de artistul Vladlen Babcinetchi. În septembrie, primarul Mihai Chirica declara că realizarea operei artistice costase peste 300.000 de lei, fără lucrările de amplasare.

Vlad Mirea