Dosarul „Tablă”, a 19-a amânare la Înalta Curte. Costel Alexe se apropie de prescripție fără o sentință

20 octombrie 2026, 13:31 0

Dosarul „Tablă”, în care președintele Consiliului Județean Iași, liberalul Costel Alexe, este judecat pentru luare de mită și instigare la delapidare, a ajuns la cea de-a 19-a amânare, potrivit numărătorii termenelor relatate public. Marți, 20 octombrie 2026, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au amânat din nou pronunțarea unei hotărâri, de această dată pentru 17 noiembrie. Au trecut mai bine de patru ani de când fostul ministru al Mediului a fost trimis în judecată, iar dosarul nu are încă o sentință pe fond. Între timp, se apropie și termenul la care ar putea interveni prescripția răspunderii penale.

„Instanța amână pronunțarea la data de 17 noiembrie 2026”, au menționat magistrații Înaltei Curți, potrivit informațiilor de ședință.

În centrul dosarului se află o presupusă mită de aproximativ 22 de tone de produse siderurgice, în valoare de 99.956 de lei, pe care Costel Alexe ar fi primit-o în anul 2020, când ocupa funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor. Anchetatorii susțin că produsele ar fi provenit de la combinatul Liberty Galați și ar fi ajuns la o societate administrată de o persoană apropiată fostului ministru.

Procesul îi privește și pe Bogdan Grecu, fost director general al combinatului siderurgic, pe Mihai și Florin Alexe, frații președintelui CJ Iași, precum și pe Raluca Elena Alexe, fosta soție a acestuia.

Aproape șase ani și jumătate de la presupusele fapte. Prescripția ar putea interveni în 2028

Potrivit procurorilor DNA, Costel Alexe ar fi pretins produsele siderurgice la 6 aprilie 2020, iar acestea ar fi fost livrate în două tranșe, pe 23 aprilie și 7 iulie 2020.

În cazul acuzației de luare de mită, termenul general de prescripție avut în vedere este de opt ani. Raportat la data de 6 aprilie 2020, acesta ar putea fi împlinit în aprilie 2028, dacă nu există cauze legale care să modifice calculul.

Asta înseamnă că, de la noul termen de pronunțare, stabilit pentru 17 noiembrie 2026, ar mai rămâne aproximativ un an și cinci luni până la o posibilă prescripție.

Situația este importantă deoarece Înalta Curte judecă dosarul în primă instanță. O eventuală hotărâre ar putea fi atacată cu apel, iar soluționarea definitivă ar necesita parcurgerea unei noi etape judiciare.

Prescripția nu poate fi însă stabilită doar prin calcularea unui interval de opt ani. Judecătorii trebuie să analizeze momentul săvârșirii fiecărei infracțiuni, încadrarea juridică și eventualele cauze de suspendare sau întrerupere a termenului.

Dosarul a trecut prin probleme procedurale și schimbări de judecători

Costel Alexe a fost trimis în judecată în iunie 2022, însă procesul nu a intrat imediat în etapa cercetării judecătorești.

În anul 2023, în procedura de cameră preliminară, un judecător al Înaltei Curți a identificat nereguli în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA și a solicitat clarificări privind descrierea faptelor și încadrarea juridică.

În cazul acuzației de luare de mită, instanța a cerut procurorilor să precizeze concret actul de serviciu în legătură cu care fostul ministru ar fi pretins produsele siderurgice. În privința instigării la delapidare, au fost solicitate explicații referitoare la modul în care Costel Alexe i-ar fi determinat pe reprezentanții combinatului să comită presupusa infracțiune.

Au fost ridicate probleme și în legătură cu acuzațiile formulate împotriva altor inculpați, inclusiv Bogdan Grecu, Mirela Gătin și Nicoleta Fătu.

La un moment dat, instanța a dispus restituirea dosarului către DNA, însă soluția nu a rămas definitivă. După clarificările formulate de procurori, un alt complet a dispus începerea judecății.

Pe 29 ianuarie 2024, contestațiile formulate în camera preliminară au fost respinse definitiv, iar dosarul a putut continua pe fond.

Ulterior, judecata a fost afectată și de schimbări în componența completului. Magistratul titular a fost schimbat de două ori, împrejurare care a determinat reluarea cercetării judecătorești și a contribuit la prelungirea procesului.

Cum ar fi cerut Costel Alexe tabla de la combinatul Liberty Galați

Anchetatorii susțin că, la 6 aprilie 2020, Costel Alexe, în calitate de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, ar fi solicitat direct unei persoane din conducerea combinatului Liberty Galați mai multe produse siderurgice.

Era vorba despre tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă, materiale a căror valoare totală, împreună cu manopera și transportul, a fost estimată la aproape 100.000 de lei.

Potrivit DNA, solicitarea ar fi fost făcută în legătură cu atribuțiile de serviciu ale ministrului privind alocarea gratuită a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră către combinat, dar și monitorizarea măsurilor pentru închiderea unei halde de zgură.

Certificatele de emisii reprezintă drepturi acordate operatorilor industriali în cadrul sistemului european de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru marile companii industriale, acestea au o importanță economică semnificativă.

În același timp, combinatul siderurgic avea obligații privind închiderea unui depozit de deșeuri neconforme. Halda figura printre cele 68 de depozite pentru care România fusese condamnată în anul 2018 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, din cauza neîndeplinirii obligațiilor de închidere.

România trebuia să raporteze periodic situația acestor depozite, iar Ministerul Mediului avea atribuții în monitorizarea măsurilor întreprinse.

Procurorii au considerat că tocmai aceste atribuții ar fi stat la baza presupusei solicitări de mită.

Cele 22 de tone de produse siderurgice ar fi ajuns la Sculeni

Potrivit rechizitoriului, produsele siderurgice ar fi fost livrate în două tranșe, pe 23 aprilie și 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrate de o persoană apropiată fostului ministru.

În informațiile apărute pe parcursul anchetei a fost indicată localitatea Sculeni, din județul Iași, unde familia Alexe deține un domeniu pe care se află mai multe construcții.

Materialele descrise de anchetatori ar fi inclus tablă cutată, elemente metalice, țevi și rulouri de tablă.

Valoarea presupuselor foloase necuvenite a fost stabilită de DNA la 99.956 de lei. În această sumă au fost incluse atât produsele siderurgice, cât și costurile aferente manoperei și transportului.

Procurorii susțin că bunurile ar fi fost primite cu acceptul directorului general al combinatului, Bogdan Grecu, care a fost trimis în judecată în aceeași cauză.

Bogdan Grecu, fostul director al Liberty Galați, acuzat că ar fi mascat transferul prin sponsorizări

Bogdan Grecu, fost director general al combinatului Liberty Galați, a fost trimis în judecată pentru dare de mită, delapidare și participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

Potrivit anchetatorilor, după livrarea produselor siderurgice, acesta ar fi determinat două subalterne să întocmească două contracte de sponsorizare cu o asociație controlată de alte persoane inculpate în dosar.

Prin aceste documente s-ar fi încercat justificarea scoaterii din gestiunea combinatului a materialelor și crearea aparenței că transferul a avut loc în condiții legale.

Anchetatorii susțin că documentele ar fi fost folosite pentru a ascunde adevărata destinație a bunurilor și natura presupusului transfer către fostul ministru.

Frații lui Costel Alexe și fosta soție, implicați în presupusa justificare a materialelor

În același dosar au fost trimiși în judecată Mihai Alexe și Florin Alexe, frații președintelui Consiliului Județean Iași, precum și Raluca Elena Alexe, fosta soție a acestuia.

Cei trei sunt acuzați de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

Procurorii susțin că, în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, aceștia ar fi întocmit mai multe documente, inclusiv contracte de închiriere și note contabile, pentru a justifica primirea produselor siderurgice.

Scopul acestor operațiuni ar fi fost, potrivit DNA, crearea unui „alibi juridic” care să explice proveniența și deținerea materialelor.

În acest fel, anchetatorii consideră că ar fi fost construită o aparență de legalitate în jurul bunurilor care, în realitate, ar fi reprezentat mita pretinsă de fostul ministru.

Acuzațiile formulate împotriva membrilor familiei Alexe sunt distincte de cele aduse președintelui CJ Iași. Aceștia sunt judecați pentru presupusa implicare în întocmirea documentelor, nu pentru luare de mită.

Costel Alexe mai este judecat într-un dosar privind angajările de la Consiliul Județean Iași

Dosarul „Tablă” nu este singura cauză penală în care este inculpat președintele Consiliului Județean Iași.

Costel Alexe a fost trimis în judecată și într-un dosar privind presupuse nereguli la numirea și menținerea în funcție a lui Vlad-Corneliu Babă la conducerea Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” din Iași.

Procurorii DNA susțin că, în noiembrie 2020, după preluarea conducerii Consiliului Județean, Alexe ar fi dispus numirea lui Babă într-o funcție de conducere, deși acesta nu ar fi îndeplinit condițiile legale.

Ulterior, în martie și iulie 2021, detașarea ar fi fost prelungită. Anchetatorii au mai reținut presupuse intervenții asupra condițiilor de organizare a concursului pentru ocuparea postului de director.

În această cauză, Costel Alexe este acuzat de abuz în serviciu, iar printre ceilalți inculpați se numără Vlad-Corneliu Babă și Radu-Gabriel Apetrei, fost șef al Serviciului Resurse Umane din cadrul Consiliului Județean Iași.

Și acest dosar a fost trimis în judecată în anul 2022, iar durata procedurilor judiciare ridică problema apropierii unor eventuale termene de prescripție, în funcție de situația juridică a fiecărei fapte.

În dosarul „Tablă”, următoarea dată stabilită pentru pronunțare este 17 noiembrie 2026. Rămâne de văzut dacă magistrații Înaltei Curți vor pronunța atunci o hotărâre sau dacă procesul va înregistra o nouă amânare.

Până la pronunțarea unor hotărâri definitive, Costel Alexe și ceilalți inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Alexandru DAMIAN